Un scenariu posibil

Un scenariu posibil.
Cred eu că undeva se poartă un dialog despre sursele de bani. Păi cine ar putea dialoga pe această temă? Păi, conu Rokefeler şi amicii lui. Dar să revenim la oile noastre, nu este o exagerare; comportamentul nostru este oarecum asemănător cu al turmei. Suntem undeva prin anii 60 şi mai târziu. România este în plin avânt economic. Dăi cu centrale, dăi cu hidrocentrale, deci şantiere peste tot. Cumpără din afară tot ce este mai modern. Vinde arme cot la cot cu americanii şi ruşii, vinde oţel pe piaţa americană la preţ de-i înnebuneşte pe americani. Construieşte vapoare, construieşte locomotive, iasă pe piaţă cu utilaj petrolier ultraperformnt, construieşte autocamioane, fabrică tractoare, dar ce naiba nu face? Diamante la Timişoara, îngrăşăminte la Arad şi Tg Mureş. Exportă tractoare, construieşte combinate petrochimice, nici nu simte valorile înglobate în canal, metrou, Casa poporului şi se mai apucă nebunul de Ceauşescu şi mai plăteşte şi datoriile până ajunge să dea el împrumuturi externe.
Păi, o bancă din ce trăieşte dacă nu mai are debitori. Nu asta este de nepermis. Se pare că lagărul socialist începe să funcţioneze; nu grozav dar e ceva. Ce-i de făcut? Nu iau în discuţie celelalte ţări, încerc o ipoteză despre România. Hai să finanţăm o revoluţie. Cu cine? securitatea nu pare entuziasmată, armata nu se poate, hai să trimitem băieţii noştri. Şi au venit. Unde punem focul. La Iaşi, se pare că nu a ţinut cioaca. A, avem un popă la Timişoara care este în conflict cu autorităţile şi mai sunt şi ungurii care nu se prea dau bătuţi. Merg în faţa casei lui Tokeş, se pun în genunchi şi aşteaptă. Pe cine să arestezi, în cine să tragi. Ba mai mult, ungurii, în drum spre casa lui Tokes strigă pe străzi: români veniţi cu noi. Treaba nu e în regulă. Hai să trimitem gărzile patriotice înarmate cu ciomege. Se urcă în trenuri oltenii de la Râmnicu Vâlcea şi merg la Timişoara să-i cuminţească pe huligani. Acolo, surpriză. Huliganii îi aşteaptă cu coşuri pline cu mezeluri. Oltenii, iau mezelurile şi se întorc acasă. Ei dacă este aşa atunci se schimbă foaia. Trimitem echipe de diverse culori care sparg vitrinele şi jefuiesc. Acum da, armata are motive să intervină, dar nu trage. Nici aşa nu a mers. Şi au trimis oameni care să-i provoace pe soldaţi. Spune un soldat: ce era să fac atunci când vine un civil şi înfige ranga în pieptul camaradului meu? De data asta a ţinut cioaca. Şi uite aşa s-a dezlănţuit dezastrul. Ce a urmat, poate au relatat alţii cu mai mult talent.
Da, dar nu-i destul. Au luat televiziunea şi dăi, şi dăi cu scene de groază. Dar, doi oameni trebuiau să moară soţii Ceauşescu, ştiau prea multe şi în caz de dezastru economic, românii ar fi fost în stare să-i dea din nou frânele ţării. Tot atunci, în faţa lui Iliescu, la nici 4 metri, Nicu Ceauşescu cu mîinile în cătuşe, a fost înjumghiat de către cineva care azi este destul de mare. Mare? Până când? Până când dintr-un motiv sau altul va avea soarta lui Dan Iosif.
Puterea a fost preluată, tot de comunişti. Ce-i de făcut? Măi fraţlor, naţia asta trebuie să dispară. Cu românii ăştia nu este de glumit, sunt ca „la dona e mobile”. Păi, prima grijă este ca puterea să nu cumva să ajungă pe mâinile lui Ion Raţiu. Ăsta, pe lângă faptul că este un mare patriot mai este şi priceput. Aşa că soluţia este Iliescu. Principiul lui Iliescu este „lasă caii să fugă pe unde vor dacă vrei să-ţi fie bine”. Şi a lăsat hoţii să fure cât vor pentru ca apoi ruinele să le ia alţii pe mai nimic. Vin străinii şi cumpără terenurile agricole. Întreprinzătorii autohtoni sunt descuaşaţi. Deci, ca producător România este la pământ, acum trebuie aservită. Soluţia este simplă, pune guverne incompetente şi încurajează corupţia. Forţa de muncă de calitate pleacă să construiască pentru alţii, industria este la pământ, corupţia este în floare rămân creditele care conduc spre aservire. Corupţii fură, aleşii se scaldă în lux, bugetarii se înmulţesc precum iepurii. Hoţii primesc pedepse simbolice pe care le execută sau nu, are importanţă. Pentru mulţi dintre ei închisorile sunt adevărte staţiuni. Se iau specialiştii, se dezorganizează învăţământul le ruinează staţiunile de odihnă şi tratament. Uraaa. România este a noastră. Mai trebuie să dispară românii. Soluţia este simplă. La ţigani le spunem rromi pentru a crea confuzie şi de restul au ţiganii grijă. Fură de sting, cerşesc fac trafic cu carne vie. Nu-i vorbă că şi românii neaoşi îi ajută. Mai trebuie ca grupuri de provocatori să arunce totul în cârca poporului român. Aha, mai au şi un blog foarte vizitat. Este blogul preşedintelui. Peste tot în lume românii citesc acest blog. Hai să-l spurcăm. Te apucă greaţa când citeşti ce se postează pe blogul preşedintelui. Şi uite aşa, încet încet, românii se risipesc în cele patru vânturi. Vor avea o Românie fără români. Băncile vor fi proprietare, străinii vor huzuri, politicienii vor plăti haraci pentru a-şi menţine privilegiile iar pălmaşii, indiferent dacă sunt Ion cu Mărie, Pişta cu Ilonka, sau Hanţ cu Gerda, vor trage la jug ca întotdeauna, doar România va flutura un steag al unui neam dispărut, pentru alt neam care s-a aşezat peste mormintele strămoşilor daci.