Postări
Time Management
Acum 13 ani
luni, 19 septembrie 2011
lai la
Mai citeam, zilele trecute, unele reproşuri referitor la faptul că aici se scriu, pe lângă ce le bune, şi multe tâmpenii. Ei, şi? Asta se aseamănă cu reproşul că la TV se transmit filme proaste şi programe idioate. Chichirezu este că cel care reproşează uită că are telecomanda şi libertatea de a viziona, sau nu, emisiuneaa respectivă. Aşa şi eu scriu aici ceea ce cred că este util fie pentru a ţine minte ceea ce scriu fie pentru a scuipa veninul din sufletul care de foarte multe ori se cumulează până peste poate. Când cineva, voit sau nu, aruncă o privire asupra rândurilor mele este în puterea lui de a citi, sau nu, aceste rânduri. De multe ori simt că această maşină este un confident care nu protestează la ceea ce scriu şi nici nu-mi batjocoreşte rândurile. Iar faptul că oricine poate citi rândurile mele nu mă deranjează deoarece viaţa mea se desfăşoară sincer, fără ascunzişuri ca într-o vitrină. Nu mă deranjează faptul că nu primesc comentarii, suntem o ţară democratică şi în lume fiecare face ceea ce crede că îi este de folos.
marți, 13 septembrie 2011
Patrioti
Vizavi de reformele lui Funeriu, pentru prima dată se încearcă măsurarea muncii. Cândva, la serviciu, am introdus măsurarea muncii de către calculator, fără posibilitatea ca executantul să poată schimba ceva. Rezultatul: lasă şefu că puteai face calculatorul să mintă. Asta e, nu ne place să ni se măsoare munca. Cât despre patriotism am o singură întrebare: dacă nu au fost văzuţi cerşetori polonezi al cui este meritul că cetăţenii lor de dovedesc corecţi, cu dragoste de neam şi mult respect din partea altor neamuri? O ţigancă nu poate fi cumpărată. Sunt curios să aflu câte ţigănci, neaoşe, sunt pe cintură(?) şi câte românce? Să numărăm, să măsurăm şi apoi să înjurăm, dacă este cazul, sau dacă nu mai bine să ne uităm în oglindă şi dacă ne vedem neputinţa de a face ceva cu adevărat bun pentru neam, să ne punem ştreangul de gât.
Patrioti
marți, 21 iunie 2011
Cum am devenit un hater antiamerican
***
de la Garcea" -- Dupa 9 mai 1877, s-a presupus ca Romania a devenit o tara independenta, un stat suveran, de sine statator, cu institutii statale recunoscute pe plan extern, cu o anumita demnitate de aparat in concertul natiunilor lumii. Nimic mai fals. Statul roman, in toti acesti ani scursi dupa Razboiul de Independenta, s-a comprtat precum un dominion, indiferent de numele tarii dominante; Franta/Anglia, Germania, Uniunea Sovietica sau, acum,pe stil nou, Statele Unite ale Americii. Statulul real al Romaniei este cel de cvasi-colonie a Uniunii Europene, singurul lucru care ne tine in aceasta organizare suprastatala fiind piata de douazeci si unu de milioane de potentiali consumatori si mana de lucru foarte ieftina, extrem de tentanta pentru decidentii lumii moderne.
Statele Unite, in calitate de unica superputere mondiala, cu interese in aceasta zona, influenteaza direct evenimentele din tara noastra prin intermediul ambasadorilor numiti aici, a caror functie reala este cea de cenzor a politicilor Guvernului romanesc. Sa ne aducem aminte de Alfred Moses, diplomatul american numit in Romania la inceputul anilor '90, un gescheftar nenorocit care a determinat conducerea statului roman sa repudieze afisarea si promovarea unor simboluri nationale. Sa ne amintim de James Rosapepe si Michael Guest, ambii capatuiti pe plaiurile mioritice prin "asistenta" acordata guvernului in vederea integrarii euro-atlantice. Sa nu uitam de tepele numite Bechtel, Cross Lander sau Noble Ventures, afaceristi verosi din Statele Unite, realizati in Romania prin bunavointa si cu aportul ambasadorilor cu rang de proconsuli ai Marii Puteri in tara noastra. Sa nu ignoram bataia de joc la care sunt supusi zilnic cetatenii romani, pretul mic pus pe viata lor si pe legile tarii. Teo Peter si familia lui ar putea spune multe in acest sens. Primul nu mai are cum, deoarece a fost ucis de un american beat pe teritoriul national, american declarat nevionovat de o instanta din SUA.
Asta o fi oare democratia dupa care am tanjit atatia ani? Aceasta este celebra justitie americana? Daca raspunsurile la aceste doua intrebari sunt afirmative, atunci dati-mi voie sa ma declar o persoana total antidemocratica si intru totul antiamerican. Nu la asa ceva visam noi la inceputul anilor 2000. Un alt amestec grosolan al proconsulului de moment, Mark Gitenstein, in afacerile interne ale tarii noastre l-am inregistrat azi, cand acest nou gescheftar ajuns ambasador american, ne spunea sa facem pipi pe o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei. Oare asa se intampla si in SUA? Si acolo o decizie a Curtii Supreme poate fi atacata public de catre un cetatean strain? Atat de indispensabil a devenit regimul Basescu pentru perpetuarea afacerilor cu Statul Roman a unor afaceristi americani incat Gitenstein sa sara ca si ars in apararea proiectului de Constitutie basescian?
Eu vedeam altfel America. Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat si asteptarile erau mai inalte. Mercantilismul american tranzactioneaza la vedere cu valorile democratice. Bine ca nu mai sunt in viata foarte multi romani dintre cei care i-au asteptat pe americani in anii '50. Dezamagirea le-ar fi fost crunta. Cam cea ce traim si noi acum.
Cum am devenit un hater antiamerican
***
de la Garcea" -- Dupa 9 mai 1877, s-a presupus ca Romania a devenit o tara independenta, un stat suveran, de sine statator, cu institutii statale recunoscute pe plan extern, cu o anumita demnitate de aparat in concertul natiunilor lumii. Nimic mai fals. Statul roman, in toti acesti ani scursi dupa Razboiul de Independenta, s-a comprtat precum un dominion, indiferent de numele tarii dominante; Franta/Anglia, Germania, Uniunea Sovietica sau, acum,pe stil nou, Statele Unite ale Americii. Statulul real al Romaniei este cel de cvasi-colonie a Uniunii Europene, singurul lucru care ne tine in aceasta organizare suprastatala fiind piata de douazeci si unu de milioane de potentiali consumatori si mana de lucru foarte ieftina, extrem de tentanta pentru decidentii lumii moderne.
Statele Unite, in calitate de unica superputere mondiala, cu interese in aceasta zona, influenteaza direct evenimentele din tara noastra prin intermediul ambasadorilor numiti aici, a caror functie reala este cea de cenzor a politicilor Guvernului romanesc. Sa ne aducem aminte de Alfred Moses, diplomatul american numit in Romania la inceputul anilor '90, un gescheftar nenorocit care a determinat conducerea statului roman sa repudieze afisarea si promovarea unor simboluri nationale. Sa ne amintim de James Rosapepe si Michael Guest, ambii capatuiti pe plaiurile mioritice prin "asistenta" acordata guvernului in vederea integrarii euro-atlantice. Sa nu uitam de tepele numite Bechtel, Cross Lander sau Noble Ventures, afaceristi verosi din Statele Unite, realizati in Romania prin bunavointa si cu aportul ambasadorilor cu rang de proconsuli ai Marii Puteri in tara noastra. Sa nu ignoram bataia de joc la care sunt supusi zilnic cetatenii romani, pretul mic pus pe viata lor si pe legile tarii. Teo Peter si familia lui ar putea spune multe in acest sens. Primul nu mai are cum, deoarece a fost ucis de un american beat pe teritoriul national, american declarat nevionovat de o instanta din SUA.
Asta o fi oare democratia dupa care am tanjit atatia ani? Aceasta este celebra justitie americana? Daca raspunsurile la aceste doua intrebari sunt afirmative, atunci dati-mi voie sa ma declar o persoana total antidemocratica si intru totul antiamerican. Nu la asa ceva visam noi la inceputul anilor 2000. Un alt amestec grosolan al proconsulului de moment, Mark Gitenstein, in afacerile interne ale tarii noastre l-am inregistrat azi, cand acest nou gescheftar ajuns ambasador american, ne spunea sa facem pipi pe o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei. Oare asa se intampla si in SUA? Si acolo o decizie a Curtii Supreme poate fi atacata public de catre un cetatean strain? Atat de indispensabil a devenit regimul Basescu pentru perpetuarea afacerilor cu Statul Roman a unor afaceristi americani incat Gitenstein sa sara ca si ars in apararea proiectului de Constitutie basescian?
Eu vedeam altfel America. Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat si asteptarile erau mai inalte. Mercantilismul american tranzactioneaza la vedere cu valorile democratice. Bine ca nu mai sunt in viata foarte multi romani dintre cei care i-au asteptat pe americani in anii '50. Dezamagirea le-ar fi fost crunta. Cam cea ce traim si noi acum.
Patrioti
Zem Brevis septembrie 13, 2011 la 1:52 pm
Se pare că un oarecare trans…. ar fi spus “nu ne mai bateţi capul să ne unim cu ţara, când veţi trăi mai bine decât noi, vom veni nechemaţi.” Un lucru nu se vede şi anume: se vrea o românie fără politicieni români. Poporul român nu a învăţat nimic din istorie, tot blând, tot harnic, tot primitor şi naiv cât încape. Politicienii sunt singurii români care justifică existenţa căruţei cu două proţapuri pentru a nu mai întoarce căruţa când vremurile devin convenabile unei stnga-împrejur. Şi uite aşa cei mari justifică de ce turmei i se impune schimbarea jugului la celălalt proţap. Turma este aceeaşi, cei cu biciul deasemeni, doar direcţia este alta.
Se pare că un oarecare trans…. ar fi spus “nu ne mai bateţi capul să ne unim cu ţara, când veţi trăi mai bine decât noi, vom veni nechemaţi.” Un lucru nu se vede şi anume: se vrea o românie fără politicieni români. Poporul român nu a învăţat nimic din istorie, tot blând, tot harnic, tot primitor şi naiv cât încape. Politicienii sunt singurii români care justifică existenţa căruţei cu două proţapuri pentru a nu mai întoarce căruţa când vremurile devin convenabile unei stnga-împrejur. Şi uite aşa cei mari justifică de ce turmei i se impune schimbarea jugului la celălalt proţap. Turma este aceeaşi, cei cu biciul deasemeni, doar direcţia este alta.
miercuri, 7 septembrie 2011
În slujba cui?
În slujba cui sunt acei care sunt plătiţi să ne apere? Avem o lege a legitimei apărări. Ai constat că legitima apărare este în slujba infractorilor. Prinzi hoţul în curte şi te trezeşti că eşti pus în situaţia de a te ascunde de hoţ deoarece dacă nu te loveşte va trebui să te fereşti ca nu cumva să îl superi cu ceva. Aş întreba leguitorul, cum pot să cântăresc intensitatea legitimei apărări, când hoţul mă atacă în miez de nopte? Legea spune că îmi garantează integritate totală. Cum o face din moment ce organele abilitate ori nu se implică ori acţionează în aşa fel încât ai impresia că sunt în slujba infractorilor? Cine este vinovat că s-a ajuns să se înâmple ce s-aântâmplat la Hădăreni, cine este vinovat că un om complet vinovat a făcut 12 ani de puşcărie şi că a murit înainte de s i se face dreptate? Cine este vinovat că un medic a fost ucis deoarece nu avea cadrul legal să emită o reţetă? Şi sunt atâtea de spus dar cine să vadă, cine să audă?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
