marți, 1 noiembrie 2011

Energetică

Cândva, am lucrat la o mare întreprindere energofagă. Ştiu eu ce mi-a venit? Şi uite aşa mi-a venit în minte dacă este posibil să valorific măcar o parte din energia risipită să fie valorificată. Ideea a frapat şi pe directorul tehnic de atunci şi ca atare mi s-a promis tot sprijinul, cu atât mai mult cu cât invenţia va avea căutare atât timp cât există energie. Viitorul este asigurat atât pentru energie cât şi pentru produsul obţinut. În orice moment pot executa un model, la scară, funcţional. Atunci nu am realizat macheta deoarece nu se putea obţine un anume material din import. Poate totuşi l-aş fi obţinut acel material dar a venit revoluţia. Azi, nu ştiu dacă se va găsi vreun doritor să se intereseze deoarece fiecare investitor doreşte să obţină profit acum şi imediat. Nu ştiu dacă cineva doreşte să investească în energie obţinută apropape gratuită. Izvorul este, trebuie doaar captat şi folosit. Speranţe minime, poate chiar nule.

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Cugetare.

Să nu-ţi faci griji dacă soţia ăţi este fidelă sau nu. Oricum, unde fuţi tu fute şi altul. Avantajul tău este că eşti scutit de alergătură deoarece este lângă tine şi nu rişti să fii ciomăgiz că ai pătruns pe moşia altuia;de asemeni şi este mult mai ieftină.Mai este şi un alt aspect, dacă nu cumva progenitura ta nu minte când spune "tată". La cununie ai considerat că doamna este norocul tău, dar nu vei şti niciodată câţi şi-au băgat pula în norocul tău. Singurul om norocod este acela care are în cuget să facă echipă armonios organizată şi de succes alături de acea care îi este vecină de plapumă.

vineri, 21 octombrie 2011

Oameni?

Mă uit pe toate canalele şi nu găsesc un răspuns: cum dracu se face că acolo unde se găsesc bani mulţi, acolo se găseşte multă compasiune şi o lume întreagă se dă de ceasul morţii că bogătanul nu poate suferi regimul penitenciar, că este nevinovat, că musai este nevoie să fie liber şi chiar dacă nu se poate fără o anume pedeapsă asta să fie cât mai mică, mai de nebăgat în seamă. Oare voi ajunge ziua în care, pentru aceeaşi faptă sancţiunea să fie egală pentru tot omul. Se spune că în Japonia cuantumul pedepsei creşte cu atât mai mult cu cât vinovatul este mai sus pe scara socială. Eşti sărac poţi scăpa destul de uşor, eşti bogat pedeapsa te va ustura deoarece tu bogatule ai acces la educaţie, la informaţie, pe când ciumetele nu prea se bucură de asemenea facilităţi. La noi este invers, ciumetele intră la bulău pentru te miri ce, bogatul ucide din culpă şi toată lumea sare să-i găsească circumstanţe atenuante până acolo încât este posibil să se ceară moştenitorilor să-l despăgubească pe asasin. Ipotetic vorbind, dacă vreun urmaş îl trimite pe vinovat alături de victime, ce va spune leguitorul? Sigur legea spune că nimeni nu are voie să-şi facă dreptate, atunci că tocmai acei care pot impune legea, tocmai unii dintre ei dau mâna cu nedreptatea?

luni, 17 octombrie 2011

Huidu

Stau, mă mir şi mă crucesc. Un inconştient conduce un bolid, omoară doi oameni, după care spune: pardon, scuzaţi. Ba mai mult chiar vin şi alţi isteţi cu mesaje de încurajare, vezi doamne, omul este în stare de şoc şi are nevoie de mesaje de încurajare. Încurajare să ce? Să continuie să ucidă în stare de libertate? Mai bine ar fi să aibă curajul de a-şi asuma vina. Situaţia este neplăcută dar omul nu este un neica nimeni fără acces la informaţie, la cultură. Da, a greşit, mai greşesc şi alţii dar chibiţii de pe margine de ce încearcă să-l facă victimă? Îl deplâng pe Huidu dar îi condamn pe cei care i-au creat mediul necesar pentru a putea să repete greşelile din ce în ce mai grave până a-i crea condiţia de a deveni asasin. Da, Huidfu este o victimă, o victimă a banului care a uns, poate, multe rotiţe pentru a crea un monstru dintr-un om simpatic dar insuficient de conştient în a gândi pe termen lung. Are el oare dreptul la clemenţă din partea legii?

vineri, 14 octombrie 2011

Opoziţie,

Când se naşte un copil, automat acesta automat primeşte nişte drepturi şi obligaţii. Drepturile la o viaţă decentă, securtatea persoanei şi a bunurilor. De asemeni, la maturitate va avea ca obligaţie principală aceea de a se supune legilor statului, de a respecta pe cei care conduc. O asemenea obligaţie este consemnată şi în biblie. În aceste context aş vrea să mă lămuresc cum es6te cu cei care, la un moment dat, se obun unei orânduiri sociale. S-o luăm pe rând. Cum putem să-i considerăm pe cei care, la venirea comuniştilor. În acerl moment cei trei învingători impun României un anumit regim.Dedci, nu numai sovieticii au contribuit la impunerea acelui regim de tristă amintire. Dar se4 pare că aici este un ceva neclar. Ofiţerii lui Napoleon au încetat lupta numai după ce au fost dezlegaţţi de jurământul militar. Pe ofişerii care au întors armele cine i-a dezlegat de jurământ? Apoi mai sunt şi civilii care au luptat împotriva noii orânduiri. Sunt sau nu creştini? Dacă da, dece nu au respectat cuvântul Bibliei? Tot aşa şi la revboluţie. Cât de creştini sunt şi câtă dreptate au? Categoric peste tot se aplică dreptatea leului. Întotdeauna înnvingătorii au dreptate iar învinşii sunt trădătorii Orice carnasier mârâie când cineva se apropie de ciolanul lui.

miercuri, 12 octombrie 2011

Basme

Tot auzind cât se bate monedă pe tema moralităţii am purces în cercetarea izvoarelor de înţelepciune; şi unde ar fi asta dacă nu în basmele române. M-a frapat un titlu "Făt Frumos din lacrimă". Să vedem ce spune basmul. Cică, a fost o dată ca niciodat, un împărat. Şi avea domnia sa un boboc de fată. În una din zile trecea pe acolo un flăcău voinic şi frumos nevoie mare. El spunea că e fiu de împărat. O fi. Dar tot aşa putea fi un hăndrălău destul de spilcuit ca să poată fi crezut că este ceea ce de fapt nu era, adică, era un impostor.Dar asta nu e relevant. Ceea ce e de reţinut este faptul că bobocului, scăpat de sub privirile vigilente ale bonei, i se aprind călcâiele. Flăcăul, care numai prost nu era, observă cum tinerei domniţe i se umflă gogoaşa, bun prilej pentru o înţepătură în bubă. Ce logodnă, ce cununie, ce morală, vax albina. Flăcăul zice mersi şi se duce în drumul lui. Şi cum o asemenea plesneală nu putea rămâne fără urmări fiinţa simte cum un ceva îi mişcă sub poale iar împăratul vede cum pe zi ce trece se umflă burtica domniţei. Bătrânul un retrograd nu acceptă a fiica sa să se dedea la tăvăleală aşa că fără prea multe fasoane, o alungă de la palat. Neavând încotro fătuca pleacă în lume. Da, dar moralistul vine şi ne dă o lecţie care sună cam aşa: bine îţi şade ţie om bătrân fără de minţi, tu să stai să numeri scânduri cu ciubucul între dinţi, şi cu barba numai noduri ca şi câlţii când nu-i perii tu nu ai în capă grăunţe, numai pleavă şi puzderii, în timp ce ea în fund de codru a născut un pui de prinţ. Deci, fetelor, când simţiţi că se înfierbântă gogoasşa daţi buba la înţepat. Că după pleseneală apar şi unele consecinţe, fiţi fără grijă. În orice moment poare apărea un bou care acceptă că dacă vaca a fătat la el în curte musai că el este boul, bou către care fiinţa gingaşă îşi îndreaptă talentul de a demonstra că este o soţie fidelă.

luni, 10 octombrie 2011

Turma

Cobanii zilelor noastre, acum şi întotdeauna fac orice pentru ale merge bine.Când armatele române au trecut Prutul, justificarea a fost eliberarea pământului românesc. Al cui pământ? Turma era în tranşee şi în acelaşi timp gradele stăteau la adăpost. marele trădător a trimis la moarte mii de soldaţi, la cotul Donului şi Stalingrad. Probabil că azi, urmaşii trădătorului, vor cere reparaţii. Turma moaren în lupte, turma plăteşte reparaţii. După ce au împins ţara la faliment acum mai au neruşinarea de a cere despăgubiri. Pentru ce? În Biblie scrie că să ne supunem celor care conduc popoarele, ei de ce s-au opus? Ei au luptat împotriva comunismului, turma a murit pe front, turma a plătit despăgubiri de război, turma a construit o ţară pe care hămesiţii au dus-o la sapă delemn iar când nu mai au ce fura vin şi cer reparaţii pentru că au fost deţinuţi politici. De ce nu cer asta americanilor pentru că ei era aceia care au lansat îndemnul "mâine vom da mâna la Bucureşti". Ei au dat mâna cu ruşii şi englezii şi au impus romnilor un trai aşa cum l-am trăit. Oare nu va veni vremea când aceşti nehaliţi să plătească pentru modul în care îşi fac datoria de a îngriji această turmă pentru care ei varsă lacrimi de crocodil spunnd că este poporul pe care ei îl iubesc? Sunt atât de proşti ca gospodari că nu se gândesc la viitorul copiilor lor, la sănătatea şi viitorul acestei turme pe care ei o batjocoresc şpi o înfometează. Să dăm reparaţii ccelor care s-au opus unui regim impus de din afară? Dar pe noi care ne-am lăsat sănătatea pe şantierele care înălţa o industrie pe care aceşti bandiţi au distrus-o

duminică, 9 octombrie 2011

Liber arbitru

Tot mereu ne propunem să facem ceva sau ne dorim să ni se întâmple oarece dar rareori şi poate niciodată nu ajungem unde ne-am propus. Am sperat ca liberul arbitru să mă îndrume spre ţelul care mi l-am propus.Vax.Viaţa face ce îi convine; este ca apa se mişcă pe calea minimei rezistenţe.Biblia spune că la început a fost cuvântul, deci la început Dumnezeu a creat legile apoi a creat universul care se supune acestor legi şi aceste legi nici dumnezeirea nu le încalcă. Atunci cum rămâne cu liberul arbitru? Liberul arbitru, cred eu, este libertatea calului de a se mişca între stănoage. dacă tot fizicul are legi fixe dece mentalul nu ar avea şi el stănoagele lui? Şi dacă ţelul final este previzibil prin simpla descoperire a locului în spaţiu şi timp, atunci de ce ceea ce facem noi azi, nu ar fi altceva decât un film în reluare?

luni, 3 octombrie 2011

Bac

Ce se face pentru cei care nu au luat BAC-ul=? Vai, vai, vai. Păi, să facă şi ei ce am făcut şi eu şi alţii ca mine. Nu am fost bun de liceu am mers să învăţ meserie. Am trudit 30 de ani. Am în ăst timp am făcut liceul, şcoala de maiştri dar nu mai aveam poftă de a merge şi la facultate. Oare, toţi au talentul de a sta cu fundul lipit de scaun? Nu văd nici o preocupare pentru instruirea de muncitori. Vezi doamne dacă a făcut un pic de liceu musai să fie şi student. Dacă a vrut să fie student de ce în loc de matematică a ales leneveala la capătul unei ţigări? Le e ruşine că nu au luat BAC-ul? Dar să-i sfideze pe dascăli nu le este ruşine? Ca pălmaş, am la activ două invenţii şi nu fvumez şi nici nu beau; cât despre droguri mă maii droghez cu câte un pahar de vin curat. Pe scurt: la 7 ani mergeam cu vaca, la 12 ani mergeam la plug, la 14 ani trăgeam la coasă, la 16 ani eram pe şantier la minele Schela; contribuiam la construirea primeli linii de 220 kv, la 20 de ani eram pe şantier la Bicaz, la 22 de ani contribuiam la construirea OSM la Reşiţa, la 23 de ani luram în metalurgie las CS Hunedoara,la 40 de ani aveam la activ două invenţii brevetate şi alrgoritmul pentru proiectarea de matriţe, asistat de calculator. Deci, se poate. De cxe nu ar putea şi trântorii care merg la şcoală doar pentru a lua alocaţia? Ce edcucaţie au cei care în loc de carte de istorie folosesc altă carte, şeptica? Eu nu voi ajunge, dar voi care nu vă puneţi copii la treabă o să vedeţăi ce bătrâneţe v eţi avea.PUNCT

luni, 19 septembrie 2011

lai la

Mai citeam, zilele trecute, unele reproşuri referitor la faptul că aici se scriu, pe lângă ce le bune, şi multe tâmpenii. Ei, şi? Asta se aseamănă cu reproşul că la TV se transmit filme proaste şi programe idioate. Chichirezu este că cel care reproşează uită că are telecomanda şi libertatea de a viziona, sau nu, emisiuneaa respectivă. Aşa şi eu scriu aici ceea ce cred că este util fie pentru a ţine minte ceea ce scriu fie pentru a scuipa veninul din sufletul care de foarte multe ori se cumulează până peste poate. Când cineva, voit sau nu, aruncă o privire asupra rândurilor mele este în puterea lui de a citi, sau nu, aceste rânduri. De multe ori simt că această maşină este un confident care nu protestează la ceea ce scriu şi nici nu-mi batjocoreşte rândurile. Iar faptul că oricine poate citi rândurile mele nu mă deranjează deoarece viaţa mea se desfăşoară sincer, fără ascunzişuri ca într-o vitrină. Nu mă deranjează faptul că nu primesc comentarii, suntem o ţară democratică şi în lume fiecare face ceea ce crede că îi este de folos.

marți, 13 septembrie 2011

Patrioti

Vizavi de reformele lui Funeriu, pentru prima dată se încearcă măsurarea muncii. Cândva, la serviciu, am introdus măsurarea muncii de către calculator, fără posibilitatea ca executantul să poată schimba ceva. Rezultatul: lasă şefu că puteai face calculatorul să mintă. Asta e, nu ne place să ni se măsoare munca. Cât despre patriotism am o singură întrebare: dacă nu au fost văzuţi cerşetori polonezi al cui este meritul că cetăţenii lor de dovedesc corecţi, cu dragoste de neam şi mult respect din partea altor neamuri? O ţigancă nu poate fi cumpărată. Sunt curios să aflu câte ţigănci, neaoşe, sunt pe cintură(?) şi câte românce? Să numărăm, să măsurăm şi apoi să înjurăm, dacă este cazul, sau dacă nu mai bine să ne uităm în oglindă şi dacă ne vedem neputinţa de a face ceva cu adevărat bun pentru neam, să ne punem ştreangul de gât.

Patrioti

marți, 21 iunie 2011
Cum am devenit un hater antiamerican
***
de la Garcea" -- Dupa 9 mai 1877, s-a presupus ca Romania a devenit o tara independenta, un stat suveran, de sine statator, cu institutii statale recunoscute pe plan extern, cu o anumita demnitate de aparat in concertul natiunilor lumii. Nimic mai fals. Statul roman, in toti acesti ani scursi dupa Razboiul de Independenta, s-a comprtat precum un dominion, indiferent de numele tarii dominante; Franta/Anglia, Germania, Uniunea Sovietica sau, acum,pe stil nou, Statele Unite ale Americii. Statulul real al Romaniei este cel de cvasi-colonie a Uniunii Europene, singurul lucru care ne tine in aceasta organizare suprastatala fiind piata de douazeci si unu de milioane de potentiali consumatori si mana de lucru foarte ieftina, extrem de tentanta pentru decidentii lumii moderne.

Statele Unite, in calitate de unica superputere mondiala, cu interese in aceasta zona, influenteaza direct evenimentele din tara noastra prin intermediul ambasadorilor numiti aici, a caror functie reala este cea de cenzor a politicilor Guvernului romanesc. Sa ne aducem aminte de Alfred Moses, diplomatul american numit in Romania la inceputul anilor '90, un gescheftar nenorocit care a determinat conducerea statului roman sa repudieze afisarea si promovarea unor simboluri nationale. Sa ne amintim de James Rosapepe si Michael Guest, ambii capatuiti pe plaiurile mioritice prin "asistenta" acordata guvernului in vederea integrarii euro-atlantice. Sa nu uitam de tepele numite Bechtel, Cross Lander sau Noble Ventures, afaceristi verosi din Statele Unite, realizati in Romania prin bunavointa si cu aportul ambasadorilor cu rang de proconsuli ai Marii Puteri in tara noastra. Sa nu ignoram bataia de joc la care sunt supusi zilnic cetatenii romani, pretul mic pus pe viata lor si pe legile tarii. Teo Peter si familia lui ar putea spune multe in acest sens. Primul nu mai are cum, deoarece a fost ucis de un american beat pe teritoriul national, american declarat nevionovat de o instanta din SUA.

Asta o fi oare democratia dupa care am tanjit atatia ani? Aceasta este celebra justitie americana? Daca raspunsurile la aceste doua intrebari sunt afirmative, atunci dati-mi voie sa ma declar o persoana total antidemocratica si intru totul antiamerican. Nu la asa ceva visam noi la inceputul anilor 2000. Un alt amestec grosolan al proconsulului de moment, Mark Gitenstein, in afacerile interne ale tarii noastre l-am inregistrat azi, cand acest nou gescheftar ajuns ambasador american, ne spunea sa facem pipi pe o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei. Oare asa se intampla si in SUA? Si acolo o decizie a Curtii Supreme poate fi atacata public de catre un cetatean strain? Atat de indispensabil a devenit regimul Basescu pentru perpetuarea afacerilor cu Statul Roman a unor afaceristi americani incat Gitenstein sa sara ca si ars in apararea proiectului de Constitutie basescian?

Eu vedeam altfel America. Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat si asteptarile erau mai inalte. Mercantilismul american tranzactioneaza la vedere cu valorile democratice. Bine ca nu mai sunt in viata foarte multi romani dintre cei care i-au asteptat pe americani in anii '50. Dezamagirea le-ar fi fost crunta. Cam cea ce traim si noi acum.

Patrioti

Zem Brevis septembrie 13, 2011 la 1:52 pm
Se pare că un oarecare trans…. ar fi spus “nu ne mai bateţi capul să ne unim cu ţara, când veţi trăi mai bine decât noi, vom veni nechemaţi.” Un lucru nu se vede şi anume: se vrea o românie fără politicieni români. Poporul român nu a învăţat nimic din istorie, tot blând, tot harnic, tot primitor şi naiv cât încape. Politicienii sunt singurii români care justifică existenţa căruţei cu două proţapuri pentru a nu mai întoarce căruţa când vremurile devin convenabile unei stnga-împrejur. Şi uite aşa cei mari justifică de ce turmei i se impune schimbarea jugului la celălalt proţap. Turma este aceeaşi, cei cu biciul deasemeni, doar direcţia este alta.

miercuri, 7 septembrie 2011

În slujba cui?

În slujba cui sunt acei care sunt plătiţi să ne apere? Avem o lege a legitimei apărări. Ai constat că legitima apărare este în slujba infractorilor. Prinzi hoţul în curte şi te trezeşti că eşti pus în situaţia de a te ascunde de hoţ deoarece dacă nu te loveşte va trebui să te fereşti ca nu cumva să îl superi cu ceva. Aş întreba leguitorul, cum pot să cântăresc intensitatea legitimei apărări, când hoţul mă atacă în miez de nopte? Legea spune că îmi garantează integritate totală. Cum o face din moment ce organele abilitate ori nu se implică ori acţionează în aşa fel încât ai impresia că sunt în slujba infractorilor? Cine este vinovat că s-a ajuns să se înâmple ce s-aântâmplat la Hădăreni, cine este vinovat că un om complet vinovat a făcut 12 ani de puşcărie şi că a murit înainte de s i se face dreptate? Cine este vinovat că un medic a fost ucis deoarece nu avea cadrul legal să emită o reţetă? Şi sunt atâtea de spus dar cine să vadă, cine să audă?

vineri, 24 iunie 2011

Echilibru.

Pentru ca unui om să i se desfăşoare viaţa într-un anume fel este nevoie ca între energia sufletului şi energia trupului sdă fie un anume echilibru. Când sufletul îţi este bolnav, toate medicamentele din lume nu ajută la energizarea trupului. Pe scurt, dacă vrei să vindeci trupul va trebui ca mai întâi să vindeci sufletul. Cicero spunea că nu poţi spune nimic despre viaţa unui om dacă nu-i cunoşti sfârşitul. Sunt la capătul vieţii şi caut a mă spovedi, a-mi descărca ce îmi apasă sufletul. Realizările vieţii mele au fost un rezultat al preocupărilor mele şi am avut a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru multe, dar acum la ziua sămădaşului constat că în viaţa mea nu am fost decât roata de rezervă, ma mai mult chiar, am fost piesa de uzură. Să explic, la unele utilaje la care oprirea fie şi pentru scurt timp, vor apare multe nerealizări destul de greu de suportat şi ca atare, în anumite locuri, sensibile, se crează module care se uzează mai repede dar şi care pot fi înlocuite foarte repede şi fără eforturi financiare consistente. Cam aşa am fost şi mai sunt încă. Am fost fata n casă care trebuie să răspundă la toate cerinţele; fata din casă tăcută, neştiută, care să nu facă nici umbră pe unde trece, trebuie doar să îndeplinească orice ordin, orice cerinţă a stăpânilor fără ca aceştia să simtă prezenţa ei. Am căutat în trecutul meu multe, şi multe care azi îmi confirmă sufletul mizer al celor care pe deasupra capului meu au profitat şi m-au terfelit, mi-au pus coarne şi m-au scuipat printre buzele care mimau un zâmbet dar nu era decât un rânjet de satisfacţie că încă odată "m-au dus". Blestemul întregii mele vieţi a fost şi este extrema naivitate de a nu face ceea ce însăşi Biblia ne cere "nu ajuta pe nimeni dacă nu te roagă de trei ori", pe de o parte iar atunci când viaţăa îţi pune în faţă o problemă "ascultă cu atenţie şi cercetează amănunţit". Eu luam de bun tot ce mi se spunea iar întrajutorarea o ofeream cu mult înainte ca însăşi beneficiarul să-i dea seama că are nevoie. Şi acum vine întrebarea: ce pot face eu când trupul se apropie de moarte, când sufletul îmi este atât de bolnav încât moartea, de multe ori, o consider ca fiind o binefacere?

duminică, 19 iunie 2011

Circ2

Nu prea le am cu ale politicii dar ca orice votant încerc să mă dumiresc. Cu asta a constituţiei modificate, este sau nu o problemă de interes comun? Sau cum şi asta cu ungurii, ci că se modifică ponderea etnică. Păi ce va face Covasna dacă de mâine se vor muta acolo zece milioane de români? Eu cred că ponderea etnică nu este un bun câştigat ci un rezultat al unui proces natural. Ştie cineva cu câtă sudoare se câştigă o pâine acol? Dacă pământul ar fi la fel de roditor sigur că acolo ponderea etnică ar fi alta, vezi Banatul. Romnii se tem că ungurii pun mâna pe putere deoarece sunt mai tenace şi mai disciplinaţi şi că au o prezenţă maiu bună la vot. Dar cine îi opreşte pe români să fie la fel, sau chiar mai buni? Practic am lucrat cu toate naţiile. Ungurul sau neamţul, dacă nu a putut să mă ajute s-a dat la o parte, în schimb popescu, întotdeauna mi-a pus crosa la patină. Locuiesc într-o comună din Băîrăgan. În orice moment când doresc să exprim o idee, imediat apare replica" ştiu, ştiu, aşa este", asta înainte de a spune o propoziţie. El ştie totul, dar de fapt habar nu are. În altă ordine de idei, sunt duşmani aprigi a oricărei de progres, asta fiind explicată cam aşa: asta nu se face la noi. Nici un conducător vertical nu va primi în mână frânele ţării; iar dacă totuşi va ajunge, va fi asasinat fizic sau politic. Cofetarul care a condus asaltul asupra Bastiliei, după ce şi-a făcut treaba s-a întors la covată. Soţia ministrtului de finanţe din timpul revoluţiei franceze, a fost spălătoreasă şi înainte, şi în timpul revoluiţiei. Am avut şi noi un Cuza, un Ceauşescu, un Antonescu şi mulţi alţii, cine îşi mai aminteşte de ceea ce au făcut ei, care a fost sfârşitul lor? Caracterul politicii românilor este reliefat cel mai bine de faptul real că suntem singurul popor din lume care a construit carul cu două proţapuri. Suntem blestemaţi să fim întotdeauna slugi. Cine îşi schimbă des stăpânul este destinat să moară slugă.Argumente??????

joi, 16 iunie 2011

Pozitiv, negativ, sau...

Vine o vârstă la care nu mai ceri cuvântul în dezbateri, devii cuminte şi te mulţumeşti să-i asculţi pe alţii şi să rumegi vorbele celor din jurul tău.De obicei tema centrală a discuţiilor este în legătură cu ceea ce lipseşte. Nu se vorbeşte despre aer deoarece aerul este peste tot, nu se vorbeşte despre albastrul cerului, în schimb se dezbate până la amănunt, ceea ce lipseşte cu desăvârşire, de cele mai multe ori, se vorbeşte despre sex; asta fie că s-a format un grup de femei fie că s-a adunat un grup de bărbaţi, şi uneori nu mai contează dacă s-au coagulat fuste, pantaloni sau de toate. Şi cum am ajuns la vârsta meditaţiilor am început să rumeg ceea ce am auzit. O întrebare ce revine des în cadrul "dezbaterilor" este aceea că femeia este foarte uşor de păcălit, că este lipsită de minte, că este uşuratică. Tot ce se poate aşa că eu propun s-o luăm cu încetinelu. Culmea unei partide de sex este orgasmul. Nu am auzit bărbat care să fi făcut o partidă de sex şi să nu finalizzeze. La o partidă de sex, femeia chiar dacă a obţinut orgasmul, vrea-nu vrea, stă până termină şi domnia sa partenerul. În schimb, cum masculul nu numai că nu este priceput, de cele mai multe ori, dar mai are şi marele talent de a obţine o ejaculare precoce. Şi în asemenea caz, cam ce simte partenera când este lăsată baltă, uneori chiar înainte de a începe. Şi ca atare, putem deduce cam de câte ratări are parte o femeie până poate spune că a opbţinut un orgasm complet, cam câţi parteneri trebuie să încerce până să poată spune că a făcut şi ea o partidă de sex? Asta pe de o parte. Dar pe de altă parte nu părea se simte un bărbat când partenera, chiar dacă îl iubeşte la nebunie, totuşi uneori sare peste cal pentru o partidă nebună de sex. De obicei infidelitatea are loc atunci când ea simte nevoia şi tu eşti dus aiurea la muncă, la crâşmă sau altundeva aiurea, şi atunci apare EL, nu contează cine dar să-i facă treaba temeinic. Am cunoscut o familie de tineri care, practic, mergeau împreună şi să bea apă.Unde nu este obiectul ispitei nici ispita nu poate avea loc. Indiferent de ceea ce se întâmplă, important este ca domnul cur să n-o ia înaintea capului, să nu fii bănuitor şi să nu pui prea multe întrebări. Şi nu trebuie uitat, îân tinereţe rănile se vindecă uşor dar la bătrâneţe cicatricele dor al dracului de rău. Pentru fiecare meserie trebuie să fii dotat.

miercuri, 15 iunie 2011

Ţinutul secuiesc.

Mult scandal cu secuii. Musai să aibă ţinutul lor. este adevărat că un asemenea ţinut elitist le-ar conveni de minune unora de etnie sau nu. Indiferent cum s-ar numi un astfel de ţinut Ion, Hanţ şi cu Pişta, totuşi, ei vor merge la sapă. Traiul bun tot pentru cei cu bani, va fi. Cei cu bani nu cunosc graniţe nici etnie. Problema cu ţinutul ar fi putut fi rezolvată de la bun început şi fără atâta tevadură. dacă din start s-ar fi spus că România nu are etnii ci doar cetăţeni, azi ţinutul secuiesc solicitat, ar fi fost real, doar poate cu alt nume, dar ar fi fost realizat. Dar făloşagul ciolonagiilor de etnie maghiară nu puteau accepta ca Şoni să se numească Sandu iar ţinutul secuiesc să se fi numit Rozica. Se pare că pentru mulţi dintre ei a flutura steagul este mai important decât a gândi pe termen lung şi a realiza fizic. Personal nu m-aş opune creerii ţinutului secuiesc, dar sunt destui care ar turba de furie. Am muncit cu unguri, am fost colegi de muncă, am avut motor de tăiat lemne, am tăiat lemne de foc şi am doborât copaci în 23 de sate; am cunoscut fel şi fel de oameni şi pot spune că dintre toţi cei cunoscuţi de mine, au fost moţii şi ungurii. Presupunând că se va realiza delimitarea ţinutului secuiesc mulţi dintre tembelii politici de la Bucureşti ar turba. Cu seriozitatea în muncă şi cu disciplina lor, ungurii şi românii, locuitori ai acestui ţinut s-ar dezvolta surprinzător de repede iar ceilalţi din jur ar avea termeni de comparaţie. Încă odată Bucureştiul va vedea că nu acolo răsare soarele ci eventual se elaborează metode de a duce o ţară la ruină. Soarele răsare acolo unde se munceşte cu seriozitate şi respect. Cum arăta ţara când a murit Ceauşescu şi cum arată azi, asta o ştim noi cei care am trăit acele vremuri şi am cunoscut oameni şi neoameni. Cum se munceşte în ţara mamă şi cum se munceşte în Harghita. Nu o spun eu, s-o spună cei care au fost în staţiunile din Harghita şi Covasna, sau au fost trataţi în spitalele din Târgu Mureş. Aici e spaima domnilor. Ungurii sunt mult mai muncitori, ma dedicaţi progresului şi au competenţa gândirii pe termen lung în timp ce ai noştri trăiesc pe principiul "acum şi aici indiferent de preţ".

duminică, 5 iunie 2011

Drepturi 2

Mai zilele trecute se făcea mare caz asupra faptului, dacă primarii să fie aleşi din două scrutinuri sau numai unul. personal nu simt nici o durere în cot viza i de această problemă dar două afirmaţii m-au făcut să fiu oarecum atent. Una, de la primarul cunoscut de mine care, la întrebarea mesa "cum se face că la primărie a apărut un post de specialist în a nu face nimic". Răspunsul a fost că acest post a fost creat ca recompensă celui care a ajutat la întrunirea majorităţii. Aha, vasăzicăăsta era miştoticul. Candidezi deşi mergi la sigur că vei pierde, dar acel minim de voturi îl vinzi celui care poate oferi ceva. Dacă se merge la un singur scrutin, cioaca nu mai ţine. Apoi, un altcineva spunea că în multe cazuri ungurii vor avea de câştigat deoarece sunt mai disciplinaţi şi ca atare prezenţa la vot va fi mai bună. Apoi, monscher, cine te obligă să ai şi tu un electorat cu mai multă disciplină? Nu cumva electoratul de limbă română, prin comoditatea sa, sprijină electoratul maghiar pentru promovarea aleşilor de etnie maghiară? dacă este aşa, la ce bun să ne mai lamentăm sau poate chiar şi electoratul român este conştient de faptul că aleşii maghiari sunt mai eficienţi. De o fi una de o fi alta cui foloseşte părerea mea din moment ce noi, românii, întotdeauna am stat cu curul în două luntre, ne-am dispreţuit valorile intelectuale şi ne-am vândut patrioţii. Apoi, noţiunea de teritoriu naţional îşi cam pierde sensul din moment ce graniţele vor dispărea, individul merge acolo unde speră să-i fie mai bine iar aleşii nu fac ce vor deoarece vor gospodări doar petecul unde îşi au locul. Apoi, în multe cazuri cei din diaspora au avut de suferit, şi poate mai au, pentru faptul că mulţi din consaguinii noştri au cam luat-o pe arătură. Apoi mai este şi unicameralul, mulţi vor pierde ciolanul, aşa că o prelungire a stării actuale este de bun venit. Apoi, mai este şi valoarea votului mulţimii, valoare care este preluată sau nu după bunul plac al celor de la microfon. Vrei ceva? Faci un referendum. Dacă iese bine, bine, dacă nu iese cineva anulează referendumul doar aşa să facă lumii în ciudă. Dacă referendumul îmi ia ciolanul, nu este bun, facem altul.

joi, 26 mai 2011

Pozitiv, negativ 4

Cu mulţi ani în urmă, la Cricău, un fost secretar la primărie era unul Trăienucu lui Dan. mare specialist în farse dintre cele mai trăznite. Chefliu fără pereche, în una din seri la un chef iată ce face. Îi spune prietenului său Ionel căuaciu, că s-a terminat băutura şi că dacă are chef de o aventură, Maria lui Niţu este singură acasă şi la capul patului are o damigeană cu jinars (ţuică). Ar merge el, dar cum este îmbrăcat în alb, s-ar putea să-l vadă cineva, aşa că ar fi bine să meargă Ionel, iar ca totul să fie perfect Ionel s-a dezbrăcat gol puşcă şi i-a dat hainele lui Trăienuc. Trăienuc a luat hainele şi s-a dus acasă la nevasta lui Ionel cu hainele: Livio ia întreabă-l pe Ionel unde şi-a lăsat hainele căci a mers la Maria lui Niţu. Dimineaţa, în zori Trăienuc s-a dus la Ionel acasă. Acolo, nevasta şi fiul băteau la Ionel ca la tobă. Până la urmă s-au lămurit lucrurile....

miercuri, 25 mai 2011

Pozitiv, negativ 3

Pe vremuri, la Cricău, era un gospodar numit Traianu la Vinii. Gospodar vrednic, băutor nu beţiv şi iubăreţ cât încape. Am să relatez două întâmplări. În una din seri, târziu, ajuns în casă îi cere nevestii să-i pună cina.Ea ăi zise, ia şi tu nişte brânză cu mămăligă de acolo de pe masă. Nu a mai aprins lampa deoarece o lună plină lumina masa. Omul s-a aşezat la masă, a luat mămăliga şi a început să întingă în farfuria de pe masă luminată de lună. Dimineaţa soţia l-a întrebat de ce nu a mâncat brânză. Abia atunci gospodarul nostru şi-a dat seama că a mâncat o o jumătate de mămăligă întingând într-o farfurie goală. Şi o alta. Pe navesta gospodarului o cheme Veronica (Vironica). Vecina întzrea bă: tu Vironico, de când umblă Trăian cu Ana, te mai bate? Răspuns: doamne dăi sănătate la Ana (amanta). Când s-au legat Ana i-a spus lui Trăian: mă, Vironica este nevasta ta, eu sunt curva. Dacă mai vrei dragoste cu mine să nu aud că te-ai atins de nevastă-ta cu un fir de păr. Când Trăian mergea la ailaltă, aia spunea către Trăian: mă, nevastă-ta spune că sunt curvă. Şi venera Trăian şi mă bătea de mă omora. Odată, chiar ma dus la butuc să-mi taie gătul cu toporul. De atunci trecut-au 70 de ani, or mai fi oare urmaşi?

luni, 23 mai 2011

Pozitiv, negativ 2

De data asta voi expune două cazuri reale, petrecute acum peste 50 de ani. Într-un sat erau doi fraţi. Cel mai mare, cu origine sănătoasă conform vremurilor. Cel mai mare, Pătru, ajunge pădurar. Şi cum la marginea satului era o moară şi o morăriţă dată dracului, îl invită pe pădurar la o gustare. Ajuns acasă, omul povesteşte ce gustoasă a fost mâncarea morăriţei. Soţia revoltată a creat un dialog mereu repetat. Începutul era la ea, iar sfârşitul îl făcea el cu câte un toc de bătaie. Anii trec şi Pătru iasă la pensie. În locul lui ajunge Aurel. Scena cu morăriţa se repetă. De data asta soţia spune: aia ştie să gătească? Păi, să-ţi arăt eru ce ştiu să fac. Şi astfel armonia în familie a durat până ce ambii soţi au trecut în lumea umbrelor. Pozitiv? Negativ? Sau o adaptare diplomatică?

duminică, 22 mai 2011

Pozitiv, negativ

A gândi pozitiv este apanajul netoţilor. Poţi propune o gândire pozitivă oricui dar presupun că este foarte greu să-ţi propui ţie însuţi. Să facem câţiva paşi. Eşti tânăr, visător şi fericit că ai reuşit să atrage atenţia unei (presupuse) ingenue. Te crezi singurul fericit căruia i se adresează acea privire pe sub genele tremurânde. Vax, şirul este destul de lung şi se pare că tu preafericitule nu eşti decât roata de rezervă. Vorba ceea "obraznicul mâncă praznicul", aşa că naivitatea ta este un paravan minunat. Uneori, ai impresia că privirile ingenuie sunt dispersate, aşa că începi să gândeşti oarecum negativ şi să oftezi din rărunchi crezând că astfel o vei impresiona. Se pare că relaţiile merg spre mai bine, adică spre o căsătorie. Gândeşti pozitiv, apoi afli că doar cu trei zile înainte de cununie îngeraşul devenise salteaua nu ştiu cui. Gândeşti pozitiv sperând că a fost doar o minciună. Dar la numai trei zile după cununie, scena se repetă. Gândeşti negativ, dar îţi revii şi gândeşti pozitiv sperând că nu au fost decât accidente. Dar, giumburşicurile domniei sale au oarecari efecte negative: libertatea pusă în pericol, stabilitatea la serviciu distrusă, căsnicia pusă în pericol, viaţa pusă în pericol din cauza unui amant prea posesiv. Prea multă gândire negativă. Anii trec, madama stafidită devine într-adevăr o soţie ideală. Acum poţi gândi pozitiv. A dispărut pericolul de a ţi se mai pune coarne. Necazul este că acum devii un sprijin de nădejde. Cum mai gândeşti? Pozitiv-negativ. Sub noul statut, moartea ţi se va părea o binefacere. Poate am exagerat, dar viaţa, de multe ori întrece filmul.

sâmbătă, 21 mai 2011

Cupluri

Referitor la rerlaţiile dintre bărbat şi femeie, sunt multe lucruri pe care nu prea le pricep. Un prim exemplu. Un bărbat oarecare invită la oi cină o femeie. Au ieşit în oraş, la un restaurant, au mâncat, au băut, au dansat. Mă rog, s-au simţit minunat şi în focul privirilor se citeşte o oarecare dorinţă. Îmbrăţişaţi ajung acasă la el sau la ea. Se dezbracă, se aşează în pat, mă rog nu pentru a spune poveştgi. Când totul pare să fie OK, doamna nu mai vrea, spune că nu mai are chef. El, cu ouăle ca piatra, ce ar trebui să facă? Excitat la culme, ce ar trebui să spună? Pardon, am crezut că am venit să culegem ghiocei? Când a primit oferta de cină, când a acceptat drumul la un loc discret, când s-a dezbrăcat şi s-a aşezat în pat, ea nu a acceptat un anume curs al evenimentelor şi că se poate ajunge când cursul faptelor nu mai poate fi controlat? În asemenea caz se pune întrebarea: oare femeia are dreptul să se oprească oricând? Sau există momente când ar trebui să renunţe la acest drept. Sau, o masochistă care nu cedează la sex fără să fie violată. Asta ce trebuie să facă? Cum să procedeze bărbatul? Pe fruntea ei nu scrie masochistă dar trece prin toate fazele, liberă şi ne obligată, dar are nevoie de cineva care să aibă puterea de a trece peste acel prag. Şi astfel, pentru rezolvarea acestei probleme sunt necesare câteva ghionturi, sau ce altceva? Apoi sunt sadicele. Acestea musai să te batjocorească, să te insulte, să te facă preş. Dacă accepţi statutul de preş te bucuri de nurii ei dar şi de un dispreţă total. Sau, cunoşti o virgină de o seamă cu tine. Tu doreşti o mireasă pură, foarte bine deoarece o mireasă pură este o aureolă de fericire. Dar între timp domnişoare io plezneşte cu un şmecher. Apoi se întoarce la încornorat, îşi cere iertare şi promite că va fi o soţie credincioasă. Oare? Şi priveşte la pocăita care după nuntă o ia şi mai în forţă. Motivaţie? Am presupus că şi tu o faci cu Leana... Şi povestea este lungă, de aici încolo. O scurtez. Este bine atunci când ambii acceptă că femeia este făcută pentru dragoste, că trebuie să convingă bărbatul că pentru el, ea este idealul. Bărbatul, prin construcţia sa este poligam şi pentru luptă. Dar va trebui să înţealeagă, să accepte că indiferent de momeli, familia este pe prim plan apoi soţia, şi nimic altceva. Nu am avut niciodată amantă deoarece, candidatelor le spuneam "cel mult alături de soţia mea niciodată înaintea ei". Vai de bărbatul la soţia căruia nu jinduieşte nimeni. Apoi mai este de recunoscut că o femeie vrednică, chiar dacă nu străluceşte prin frumuseţe, trebuie să facă faţă multor presiuni şi momeli. Tot ce se poate dar să nu fluture "steagul". Ar mai multe de spus. Poate mai revin.

duminică, 15 mai 2011

Dreptate

Mai adineaori, citeam părerile unei doamne care, este extrem de supărată vizavi de incapacitatea autorităţilor locale, de la Iaşi, de a face ceva util. Sărmană fiinţă, nu te mai frământa atâta, citeşte puţină istorie şi te vei calma. Ce rost are să te mai numeşti român când cei care ţin frâiele ţării sunt ori de cea mai josnică speţă, ori dacă încearcă ceva sunt condamnaţi, de aliaţi, pe banii celor din afară care nu doresc un popor român şi un teritoriu românesc civilizat cu oameni de bun simţ. Cel mai elocvent exemplu este biserica ortodoxă. Dacă este corectă de ce nu pune pe masă cărţile din moment ce oricum veniturile nu sunt impozitate? Biserica mă îndeamnă să fiu milostiv în timp ce ea adună averi imense fără a da socoteală cuiva. Iisus şi ucenicii lui călătoreau pe jos şi dăruiau mulţimilor învăţăturile în timp ce sub ochii mulţimii de azi, slujitorii domnului ne sfidează cu luxul în care se lăfăie. Ne îndeamnă să iertăm de 70 de ori câte şapte iar ei nici azi nu îl iartă pe Cuza, care a luat unele măsuri pentru a consolida primul stat român, stat în care şi biserica avea de câştigat. Apoi mai vin patrihoţii care ne jupoaie dar ne îndeamnă să fim iubitori de ţară în timp ce ei îşi duc averile peste graniţe. Aşa că distinsă fiinţă, noi, dacă nu suntem în stare să ducem la capăt sfatul biblic referitor la mădularul ce ne îndeamnă la păcat; ne mulţumim să constatăm şi să punem ştampila de votat pe lista aceloraşi bandiţi care ne-au transformat din români cu verticalitate, care mergeam cu capul sus, în nişte umiliţi ai europei.Singurul om cu verticalitate a fost asasinat la cererea celor care azi iau milioane pentru curajul da a fi stat în faţa unor arme descărcate în vânt. Spun asta deoarece am fost în prima linie. Aşa că, distinsă fiinţă, ori stai şi rabzi ori fă-ţi bagajele şi du-te cât vezi cu ochii.

sâmbătă, 14 mai 2011

Drepturi

Între uzul şi abuzul de drept, noi, românii unde ne aflăm? Se spune că în Singapore, simplul fapt de a uita să tragi apa la un WC public, te poate duce după gratii. La noi, dacă îndrăzneşti să atragi atenţia, cuiva, rişti să fii insultat. La Wiena, un bilet de tramvai aruncat în stradă este revoltător, la noi, imensele grămezi de gunoaie de pe marginea drumurilor, nu supără pe nimeni. Avem dreptul la străzi liniştite. La alţii nu vezi picior dr câine. La noi haitele de câini vagabonzi atacă sute de oameni, se cheltuiesc mii de Euro pentru rezolvarea problemei. Banii se cheltuiesc dar problema rămâne. Avem nevoie de funcţionari care să impună respectarea legilor. Avem nevoie de legi simple şi oameni cu simţul dreptăţii. Se dau amenzi care nu vor fi plătite niciodată, când de fapt trei nuiele date la cur ar fi mai educative. Ce poate fi mai idiot decât nerespectarea autorităţii oprganelor de stat. ex. Prinzi un hoţ. Acesta poate riposta cu violenţă dar poliţistul trebuie să umble cu mănuşi.Văd la demonstraţii cum organele de ordine sunt atacate cu violenţă. SCURT. Chinezii rezolvă eficient. Ex. Într-o piaţă oarecare două tabere erau veşnic în război. În una din zile a venit armata şi a pus la pământ totul. Este adevărat că au fost şi victime inocente, dar problema a fost rezollvată definitiv. Cândva, Napoleon se pare, ar fi spus: prefer să moară zecde inocenţi decât să scape un tâlhar. Azi, se pare că se preferă să sufere zece inocenţi decât să fie supărat un singur tâlhar. Chinezii au împuşcat un ministru vinovat de a fi lăsat să fie comercializat un produs necorespunzător (vezi cazul lapteluziu praf pentru copii, comercializat în Europa). Este corect să ai nişte drepturi dar acele drepturi să aibe cine să ţi le dea, să le primeşti pe măsură dar să le meriţi şi să nu abuzezi. De cele mai multe ori cei cu drepturile omului se manifestă ca nişte frâne în aplicarea legilor. Nimeni nu se simte că lumea ne consideră ca fiind o ţară bananieră. Patriotismul este doar o cacealma, disciplina liber consimţită, tot aşa. Este bine ca în faţa celui dem, săse scoată pălăria, dar cel care tulbură bunul simţ, să lupte pentru a avea dreptul la r5espect.

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Patrioti

Asta suntem, asta merităm, asta avem. Se pare că la americani, când un preşedinte hăbăuc enervează pe prea mulţi, o cam mierleşte. La noi, pentru un câine sar beneficiarii dar pentru cei bătuţi de soartă nu se mişcă nimeni... Scurt. Japonezii au realizat kamikadze, azi oamenii de afaceri şi-au retras banii din băncile străine şi i-au dus acasă pentru a ajuta statul. Ăia da oameni verticali; la noi, nişte căpuşi cufurite nu sunt în stare de altceva şi ca atare sug cât pot şi bazaţi pe principiul de drept că nimeni nu are voie să-şi facă dreptate fac din poporul român o turmă pe care o jupuiesc cum vor şi nici măcar nu se străduiesc să pună ceva în iesle. Pentru cei ce iubesc câinii este necesară o lege care să-i oblige pe iubitori să ţină pe cheltuiala lor, pe banii de acasă, să ţină toţi câinii vagabonzi. Până când se mai duce acest act nebunesc care mă obligă pe mine să dau bani pentru câini, pentru puşcăriaşi, pentru cei ce dorm în parlament, pentru cei ce fură sub plapuma legii?

miercuri, 13 aprilie 2011

Adulter2

Pepe Irinel and two tantalum. Rub up dizzy all the great Gaza AND fac.După that adultery is admitted and proven, so what the fuck stutter? Short, guilty of adultery requires both to pay. But, gentlemen and ladies need show. With Irinel is clearly the real motives of this misalliance will not come out. Monica Apparently she was not even a virgin at the end of the cartel. Virginia, an alliance between a kilometer and two meter, a smart man who wants one can not: rich, big bos and type of sport. Hard to find: the top two with the rich but the meter is difficult to make the bed so that she burst I snag a branch grafted onto young. That disaster did not try any Miciurin that because he was convinced that it takes. Irinel? A monument of stupidity or retarded does not otherwise explain why so much silliness around a huge fortune, won God knows how. Or maybe not, and I see things wrong. I made and because it may Oana Monica Hand, two crazy. Once the wife tells her husband a big head "Well, I Vasile I have my dick not sitting in production and meeting the party." And she divorced her husband and married the driver. "In a year in the new marriage was little changed according to Ms" my cock had me? I had enough? Now I get a dick between two beats as for material comfort, oh my mother. "And so the ladies. There were all up to saturation, what took them so show? Coanele I remember a tale man received the gift of a chicken that was every day for a golden egg. Man, greedily wanted all the eggs at once so I cut the chicken, which actually was inside any chicken. Brief: Better is the enemy of good .

Adulter2

Irinel şi Pepe doi tăntălăi. O frecangesc până ameţesc şl tot la marele fâs ajung.După ce adulterul este recunoscut şi dovedit, la ce mama dracului atâta frecangeală? Scurt, adulterul cere ca ambii vinovaţi să plătească. Dar nu, domnii şi doamnele au nevoie de spectacol. Cu Irinel este clar, motivele reale ale acestei mezalianţe nu vor ieşi la iveală. Se pare că domnia sa Monica nici măcar nu era virgină la încheierea înţelegerii. Virgină nu, o alianţă între un kilometru şi doi la metru, o isteaţă care vrea un bărbat imposibil: bogat, mare bos şi tip sportiv. Greu de găsit: a început cu bogatul dar cu doi la metru este dificil să faci patul să plesnească aşa că doamna am mai altoit pe buturugă o ramură tânără. Aşa catastrofă nu a încercat nici Miciurin asta deoarece era convins că nu ţine. Irinel? Un monument de prostie sau un retardat altfel nu se explică de ce atâta imbecilitate în jurul unei averi imense, Dumnezeu ştie cum. Sau, poate nu este aşa, iar eu văd lucrurile aiurea. Am pus şi pe Oana deoarece se poate lua de mână cu Monica, două aiurite. Cândva, nevasta unui mare şef îi spune soţului "mă Vasile mie îmi trebuie pulă mă nu şedinţe de producţie şi şedinţe de partid". Şi doamna a divorţat şi s-a căsătorit cu şoferul soţului". La un an în noua căsnicie opinia doamnei era niţel schimbată: "pulă mi-a trebuit mie? Nu aveam destulă? Acum primesc o pulă între două bătăi cât despre confort material, vai de mama mea". Aşa şi cu doamnele. Nu au avut de toate până la saturaţie, la ce au avut nevoie de atâta spectacol? Coanele îmi aduc aminte de basmul în care un om a primit în dar o găină ce făcea în fiecare zi câte un ou de aur. Omul, lacom a vrut toate ouăle deodată aşa că a tăiat găina, care de fapt, în interior era ca orice găină. Scurt: mai binele este duşmanul binelui.

miercuri, 30 martie 2011

church, credence

Not interested to know whether or not the state subsidizes the church. Do not attend church, but when it is needed to give a helping hand, and I care that my help to reach their destination and that no one can hijack it. Whether it is stolen or not, that the church does not want to be known to the funds they handled automatically leads me to the fraud. In this case it may be that the church believes is false and over statului.Nu see why a priest can not move than a Mercedes, it is humility of a servant of the Lord? Then Stolnici decrepit that attempt to put right with God by saying nonsense. I know cults whose funds and expenses are out of sight, why the Orthodox Church wants to work in the fog that has nothing to hide? Then there is the fact that it would gain a tax that goes to hoeing palmas and that priest with his golden staff to be exempt from tax. What a great God hypocrisy. Do you know where you live on a new Popa Tanda?

Biserica

Nu sunt interesat să ştiu dacă statul subvenţionează sau nu, biserica. Nu frecventez biserica, dar atunci când este nevoie dau o mână de ajutor, şi am grijă ca ajutorul meu să ajungă la destinaţie şi nimeni să nu îl poată deturna. Indiferent dacă se fură sau nu, faptul că biserica nu doreşte să fie cunoscute fondurile pe care le manipulează, automat mă duce cu gândul la fraudă. În acest caz se poate considera că biserica este mincinoasă şi se crede deasupra statului.Nu văd motivele pentru care un preot nu poate circula decât cu un "Mercedes", asta este modestia unui slujitor al domnului? Apoi şi acel boşorog Stolnici să nu încerce să se pună bine cu Dumnezeu afirmând inepţii. Cunosc culte ale căror fonduri şi cheltuieli sunt la vedere, pentru ce biserica ortodoxă vrea să lucreze în ceaţă dacă nu are nimic de ascuns? Apoi mai este şi faptul că se doreşte impozitarea câştigului unui pălmaş care merge la prăşit iar acel popă cu toiagul lui de aur să fie scutit de impozit. Câtă făţărnicie Dumnezeule Mare. Oare voi trăi ziua în care voi cunoaşte un nou Popa Tanda?

sâmbătă, 12 martie 2011

Ministerial Responsibility?

Ministerial Responsibility? What be this? I do not know how a man comes to be promoted to minister, or I please, Prime Minister. Their job as they arrive, but do not understand how it is responsible. Answer the phone? Reply to hello? Or maybe the answer when he called his wife at the table. I heard ministerial responsibility, but the only penalty is that there will not be there if you do well even if no harm. In some areas of history, missed a minister, paid with their lives and then property. Ours does not really respond to any greeting, is too inconvenient. It seems that the responsibility falls solely on the head herd, which actually hold the sack always be an incompetent general or by a minister oddball. I believe that the responsibility to reach the head and from there down to the soles. It seems that in Japan, for the same offense the penalty increases even more as the culprit is trained by having access to information. With us is conversely, the culprit is so rich with responsibility falls to the dissolution. Curse of the earth comes from the time of Decebal and will continue until the earth will disappear. This nation is doomed to endlessly fight and overcome any disaster will fall at the feet of this nation despite all the time at the helm of the country were placed at those who are cancer pain, put the nightmare of helplessness that makes the corporate nightmare that the nation may not be successful team, and only one by one to come to light as a sun which proves the uniqueness of this nation. History is made as to make the writing of history is only term depending on who paid writing. Who will answer for their deeds of those who turned Romania into an industrial country agricultural essentially a maid?

Răspundere

Răspundere ministerială? Ce o mai fi şi asta? Nu ştiu cum un om ajunge să fie promovat ministru, sau mă rog frumos, prim ministru. Treaba lor cum ajung, dar nu înţeleg cum este cu răspunderea. Răspunde la telefon? Răspunde la salut? Sau poate că răspunde când îl cheamă nevasta la masă. Am auzit de răspundere ministerială dar singura sancţiune este aceea că nu va mai fi acolo nici dacă face bine nici dacă face rău. În unele zone ale istoriei, un ministru ratat, plătea cu averea şi apoi cu viaţa. Ai noştri nu prea răspund nici la salut, este prea incomod. Se pare că răspunderea cade doar pe capul turmei, care, de altfel întotdeauna a plătit oalele sparte fie de un general incompetent fie de către un ministru aiurit. Consider că răspunderea să ajungă în cap şi de acolo în jos până la tălpi. Se pare că în japonia, pentru acelaşi delict pedeapsa creşte cu atât mai mult cu cât vinovatul este mai instruit având acces la informaţie. La noi este invers, cu cât vinovatul este mai bogat cu atât răspunderea scade până la disoluţie. Blestemul pământului vine din timpul lui Decebal şi va continua până acest pământ va dispărea. Acest neam este condamnat să lupte la nesfârşit şi orice catastrofă va cădea învinsă la picioarele acestui neam cu toate că tot timpul la cârma ţării au fost puşi acei ce constituie cancerul cel dureros, pun coşmarul neputinţei coşmarul ce face colectivitatea acestui neam să nu aibe succes de echipă, şi doar unul câte unul să iasă la lumină ca un soare ce dovedeşte unicitatea acestui neam. Istoria se face cum se face, doar scrierea istoriei se face conjunctural în funcţie de cine plăteşte scrierea. Cui vor da socoteală pentru faptele lor acei ce au transformat România dintr-o ţară industrială într-o servitoare eminamente agricolă?

duminică, 6 martie 2011

Mercy, erata

Mercy, promoted by the church, no matter what color. Church hypocrisy is very often outrageous. While the leaders basked in the church silks and aurituri, us, urges us to be merciful and share the little we have. On the other hand, charity, most often as harmful as it encourages: nemunca, laziness and perpetuation of individuals that degrades the human species.

Mercy

Mercy, promoted by the church, no matter what color. Church hypocrisy is very often outrageous. While the leaders basked in the church silks and aurituri, us, urges us to be merciful and share the little we have. On the other hand, charity, most of the mule or is harmful because it encourages: nemunca, laziness and perpetuation of individuals that degrades the human species. If a parent is disabled from birth will be unable to raise offspring. In this case, we will be forced to maintain valizii and disabled parents and their offspring may well be a handicap, about what we are working and they are growing on our account. They were part of comfort, love, sex, we share the sweat of toil, fatigue and stress. Also, Roma are multiplying like rabbits and are earmarked for integration. Then place the question: "What the fuck YOU TO WORK MORE?". Loans from banks after the plane made each and proposed. But there are those who do not have anything on their behalf and made loans worth hundreds of millions, millions that they will not ever return, and we will pay to cover losses increased interest (s?) The fault of bankers. So be it one, or everything was planned? I agree with mercy for those who have done something for society: they worked, paid taxes, which at one time and lost their ability to further work. But who can knock down an ox hojmalăii punch, is a crime to give them aid. Children? Yes, but also to raise them each, not to take my pension to increase offspring of prostitutes, the disabled and Roma.

Milostenia

Milostenie, atitudine promovată de biserică, indiferent de ce culoare. Fariseismul bisericii este, de foarte multe ori, revoltător. În timp ce mai marii bisericii se lăfăie în mătăsuri şi aurituri, pe noi, ne îndeamnă să fi milostivi şi să dăruim din puţinul nostru. Pe de altă parte, milostenia, de cele mai mule ori este dăunătoare deoarece încurajează: nemunca, lenea şi perpetuarea unor indivizi care degradează specia umană. Dacă un părinte este handicapat din naştere va fi incapabil să-şi crească progenitura. În acest caz, noi valizii vom fi obligaţi să întreţinem şi părinţii handicapaţi si progeniturile lor care la fel pot fi cu un handicap; vorba ceea, noi muncim iar ei se înmulţesc pe seama noastră. Ei au parte de mângâieri, de dragoste, de sex; noi avem parte de sudoare, de trudă, de oboseală şi de stres. De asemeni, rromii se înmulţesc precum iepurii şi li se alocă fonduri pentru integrare. Atunci se pune ntrebarea: "LA CE MAMA DRACULUI SĂ MAI MUNCIM?". Împrumuturi la bănci a făcut fiecare după planul care şi l-a propus. Dar, sunt cei care nu au nimic pe numele lor şi au făcut împrumuturi de sute de milioane, milioane pe care nu le vor restitui niciodată; şi noi vom plăti dobânzi mărite pentru a acoperi pierderile (oare?) din vina bancherilor. Aşa o fi oare, sau totul a fost planificat? Sunt de acord cu milostenia pentru acei care au făcut ceva pentru societate: au muncit, au plătit impozite, care la un moment dat şi-au pierdut capacitatea de a mai munci. Dar pentru hojmalăii care pot doborî boul cu pumnul, este o crimă să le dai ajutoare. Copii? Da, dar să şi-i crească fiecare, nu să mi se ia din pensie pentru a creşte progeniturile prostituatelor, a handicapaţilor şi a rromilor.

vineri, 4 martie 2011

vineri, 4 martie 2011
Retired military
For military retirees who left the streets? And probably have no idea either. They say the military is waging a dangerous life. Probably. But, as far as I know, life in Lupeni miner is totally dangerous than a military, however it seems that retribution is totally different. What kind of patriotism is the army that goes as the wind blows? Such guidelines populate our entire history. Boşorogii say they are great professionals, or be. But are they not allowed to leave blank affirmation for young people? We chatted with an officer specializing in transmissions. Two years after the said retirement would not dare to return to the army because technology development is so fast that it can not keep up. An army general gave great specialist in computers but when I needed a correction of a program, given on fumes. In 1976 we create computer-aided design procedure. Today, in the Venice area are bush and that's not because I senilizat, but the news come so fast that many items of information are outdated even before they are released. In this case, I can say that the military is only the last protest of some helpless groan, but not all, but very mulţi.Domnilor decrepit, you have not only served his country, who we are and we have given the anonymity of our materials for weapons, I gave money for your education to study for a decent group of officers while they eat hidroamelioraţii health, building sites, the uranium mines in the Jiu Valley mines. November to be anonymous because you do what you and your incompetence fails when we pay all the broken pots. You, great grades, have made Romania having their credit as you walk west towards the east Germans and Russians back with you and each time have found reasons to put your skin at the shelter. You had free uniform, you were assured housing while we lived in barracks, you had access to food while we worked with bread, marmalade and coffee substitute (broad). At least, out of respect for the many, look at yourself in the mirror because the army has always advocated for the benefit of large flock was and is sheared, race and whoever was milking ciobanul.Credeţi palmas you that on a damn who it hurts is in power? For Palmas is important to lead a normal life, that because the heads have changed but the work remained. And finally a retired miner needs are higher than those of an infinitely large. Palmas is subject to far greater risks than a decrepit military wants to show us how good he is. At some decrepit gentlemen, let young people themselves. Many young people may be your sons, grandsons, and I ask them to assert barrier. I am almost 75 years, I did office work, I have a decent pension but I am not ashamed to use a trowel or tesla. Do something useful and will instead prove to us who have been put to work or silent bone fuck.
Publicat de zembrevis la 06:32 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare

The oath
At Waterlo, Napoleon's officers were not taught until the emperor has released the oath. When officers Romanian Ceausescu betrayed him, as their gesture is called? Were hidden and we now require pension Baban nine decades after they beat the front step in front of the great helmsman. Why not ask for a pension from Ceausescu's death, knowing that the country had a reserve of $ 3 billion, enough money for the pensions of those senile basin. When they saw that the country goes down the drain instead of bone wax, which, however, has not reached my waist men had to show they are worthy and are conscious that these people belong. Army after the revolution was not to remove the weapons but it was enough to oppose the plunder of property created by us in 50 ani.Acolo needed will and their courage. To have put my foot down and not allow that Romania, a prosperous country to become a pariah. (dearece traducerea este automată, s-ar purtea să conţină unele erori)
Publicat de zembrevis la 06:24 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: Demnitate
miercuri, 2 martie 2011
Jurământul
La Waterlo, ofiţerii lui Napoleon nu s-au predat decât în momentul în care împăratul i-a dezlegat de jurământul depus. Când ofiţerii români l-au trădat pe Ceauşescu, cum se numeşte gestul lor? S-au ascuns şi acum ne cer nouă pensii babane după ce zeci de ani au bătut pas de front în faţa marelui cârmaci. De ce nu cer pensie de la Ceauşescu ştiind că la moartea lui ţara avea o rezervă de 3 miliarde de dolari, bani suficienţi pentru pensiile acelor băşinoşi senili. Când au văzut că ţara se duce de râpă în loc să-şi ceară ciolanul, care oricum, nu a ajuns la oameni de talia mea trebuia să arate că sunt demni şi că sunt conştienţi de faptul că aparţin acestui popor. Armata de după revoluţie nu trebuia să scoată armele dar era suficient ca să se opună jefuirii bunurilor create de noi în 50 de ani.Acolo era nevoie de voinţa şi curajul lor. Să fi pus piciorul în prag şi să nu permită ca România, dintr-o ţară prosperă să ajungă un paria.
Publicat de zembrevis la 11:56 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: Demnitate
Militarii
De ce au ieşit militarii în stradă? Habar nu am şi probabil nici ei. Spun că fiind militari duc o viaţă periculoasă. Probabil. Dar, după câte ştiu eu, viaţa minerului de la Lupeni este cu totul mai periculoasă decât a unui militar, în schimb se pare că retribuţia este cu totul alta. Ce fel de patriotism este la armata care ,merge după cum bate vântul? Asemenea orientări populează întreaga noastră istorie. Spun boşorogii că sunt mari specialişti, or fi. Dar oare ei nu au voie să lase loc liber pentru afirmare pentru tineri? Am stat de vorbă cu un ofiţer specialist în transmisiuni. La doi ani de la pensionare a spus că nu ar mai avea curajul să se întoarcă în armată deoarece evoluţia tehnicii este atât de rapidă încât nu poate ţine pasul. Un general de armată se dădea mare specialist în calculatoare dar în momentul în care aveam nevoie de o corectare a unui program, a dat bir cu fugiţii. În 1976 cream procedura de proiectare asistată de calculator. Azi, în acest domeniu sunt tufă de veneţia şi asta nu pentru că m-am senilizat, dar noutăţile vin atât de rapid încât multe elemente de informatică sunt învechite încă înainte de a fi lansate. În acest caz, pot spune că protestul militarilor nu este decât ultimul geamăt al unor neputincioşi, nu toţi, dar foarte mulţi.Domnilor boşorogi, nu numai voi aţi servit ţara, mai suntem şi noi cei care în anonimatul nostru am dat materiale pentru armament, am dat bani pentru educaţia voastră, pentru studii, pentru un trai decent al ofiţerilor în timp ce trupa îşi mânca sănătatea la hidroamelioraţii,pe şantiere, în minele de uraniu, în minele din Valea Jiului. Noi anonimii facem ca voi să fiţi ceeace sunteţi şi atunci când incompetenţa voastră dă greş tot noi plătim oalele sparte. Voi, marile grade, aţi făcut ca România să nu aibe credit în vest deoarece aţi mers spre răsărit cu nemţii şi v-aţi întors cu ruşii şi de fiecare dată aţi găsit argumente pentru a vă pune pielea la adăpost. Aţi avut uniforme gratuite, vi s-au asigurat locuinţe în timp ce noi locuiam în barăci, aţi avut acces la hrană în timp ce noi munceam cu pâine, marmeladă şi surogat de cafea (cicoare). Măcar, din respect pentru cei mulţi, priviţi-vă în oglindă deoarece armata a apărat întotdeauna folosul celor mari în timp de turma a fost şi este tunsă, rasă şi mulsă indiferent cine a fost ciobanul.Credeţi voi că pe pălmaş îl doare în cot cine este la putere? Pentru pălmaş este important să ducă un trai decent, asta deoarece şefii s-au schimbat dar munca a rămas. Şi, în definitiv nevoile unui pensionar miner sunt infinit mai mari decât ale unu general. Pălmaşul este supus unor riscuri mult mai mari decît un boşorog militar ce vrea să ne arate cât este el de util. La o parte domnilor boşorogi, lăsaţi tinerii să se afirme. Mulţi tineri pot fi fii voştri, nepoţi, şi voi le puneţi stavilă spre afirmare. Am aproape 75 de ani, am făcut muncă de birou, am o pensie decentă dar nu îmi este ruşine să folosesc mistria sau tesla. Faceţi şi voi ceva util în loc să ne demonstraţi cine aţi fost, puneţi osul la treabă sau tăceţi naibii din gură.
Publicat de zembrevis la 04:19 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: Demnitate
marți, 1 martie 2011
Ungurii
Şi de data asta ungurii (UDMR) au dovedit că îşi merită tot respectul. Noul lider a declarat că atât timp cât se respectă înţelegerea cu PDL ei vor merge până la capăt. Palma usturătoare care a primit-o opoziţia a răsunat peste lume. Vor proteste de stradă. Cu cine? Cu sindicatele ale căror lideri sunt putred de bogaţi, cu cei de la vamă care sunt puşi în situaţia de a justifica ceea ce au făcut, cu militarii pensionari care se simt ofensaţi deoarece sunt puşi în rând cu poporul. Iată armele ce le prezintă opoziţia. Cum îndrăzneşte PSD să arate cu degetul, să se prezinte ca mari gospodari din moment ce nu au fost în stare să păstreze zestrea primită de la Ceuşescu? Nişte demolatori se prezintă drept creatori de bunăstare. Ceea ce fac ei nu o pot defini: prostie, neruşinare, sau secretari de partid care erau atot şi care şi azi se comportă ca atare. Atât de corecţi sunt încât se aliază cu pleava pentru a crea impresia de mari politicieni. Mă bucură faptul că Pişta a dat mna cu Ion pentru a face ceva cu adevărat bun. În al doilea război mondial romnii a mers spre răsăîrit cu nemţii şi s-au întors cu ruşii; ungurii au mers cu nemţii până la capăt. Şi se mai miră cineva de credibili6tatea ce li se acordă ungurilor. Acum, ungurii, din nou, a câta oară, au dat dovadă de parolism.
Publicat de zembrevis la 07:14 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: Demnitate
duminică, 20 februarie 2011
Sindicate
Stau, ascult şi mă mir; lideri de sindicat extrem de bogaţi, oameni de afaceri se dau de ceasul morţii să apere interesele salariaţilor, şi să vezi minune mare, aici nu este conflict de interese. Poate cineva să-mi explice ce face un lider de sindicat când se impune să lupte pentru interesele muncitorilor împotriva intereselor patronilor. Într-o primărie lucrau secretarul angajat de ani mulţi şi primarul ales recent. Primarul a fost suspendat din motive de conflict de interese. Bogdan Hosu şi alţii ca el patroni extrem de bogaţi şi lideri de sindicat, vezi Doamne, aici nu este conflict dce interese. OARE?
Publicat de zembrevis la 08:05 0 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: Drepturi
vineri, 18 februarie 2011
Şomer
La urma urmei, care este rostul nostru de oameni cu ruşine de oameni, frică de Dumnezeu şi trăind în respectul legilor? Am rămas perplex când am aflat mărimea alocaţiilor pentru un deţinut, când am aflat că această alocaţie este de 5 ori mai mare decât ajutorul de şomaj. Mai are rost oare să fii cinstit atâta timp când grija statului se îndreaptă mai mult către nivelul de trai al deţinuţilor şi spre protecţia câinilor vagabonzi? Nu cumva s-a întors lumea cu susul în jos? Nu cumva, de cele mai multe ori, dezgustul pentru o astfel de râduială, te face să devii şi tu un infractor? Nu cumva o astfel de societate se pune în slujba celor răi iar oamenii cinstiţi devin sclavii injustiţiei şi al infractorilor? Şi în fond şi la urma urmei ce sunt acei parlamentari care creează astfel de legi, legi în folosul celor care se cred supraoameni? oluţia pe care cred eu că ar fi bine să se aplicea ar fi aceea că infractorii, în loc să fie pensionarii societăţii, să-şi câştige traiul prin muncă. Pentru cei apţi de muncă, acei care refuză munca, să se asigure un mediu de recluziune încât să le piară pofta de am mai recidiva. Ni se arată la TV cum în închisorile americane trăiesc nişte hojmalăi capabili să ucidă boul cu pumnul. Am observat că într-o anumită ţarăm europeană recidiva este practic nulă. Motivul? Se pare că cei care ies din închisoare pentru a doua oră, se pare că aceştia mor prea curând pentru a ajunge să recidiveze? Oare ce ar fi? Se pare că în Suedia, violatorii au de ales între închisoare sau castrare.După cât am aflat, în Suedia, pe prim plan este fericirea omului cinstit, corect. La noi, de multe ori ai impresia că justiţia este pusă în slujba infractorilor. O fi? Poate nu. Mai ştiu eu?
Publicat de zembrevis la 07:27 0

Retired military

Retired military
For military retirees who left the streets? And probably have no idea either. They say the military is waging a dangerous life. Probably. But, as far as I know, life in Lupeni miner is totally dangerous than a military, however it seems that retribution is totally different. What kind of patriotism is the army that goes as the wind blows? Such guidelines populate our entire history. Boşorogii say they are great professionals, or be. But are they not allowed to leave blank affirmation for young people? We chatted with an officer specializing in transmissions. Two years after the said retirement would not dare to return to the army because technology development is so fast that it can not keep up. An army general gave great specialist in computers but when I needed a correction of a program, given on fumes. In 1976 we create computer-aided design procedure. Today, in the Venice area are bush and that's not because I senilizat, but the news come so fast that many items of information are outdated even before they are released. In this case, I can say that the military is only the last protest of some helpless groan, but not all, but very mulţi.Domnilor decrepit, you have not only served his country, who we are and we have given the anonymity of our materials for weapons, I gave money for your education to study for a decent group of officers while they eat hidroamelioraţii health, building sites, the uranium mines in the Jiu Valley mines. November to be anonymous because you do what you and your incompetence fails when we pay all the broken pots. You, great grades, have made Romania having their credit as you walk west towards the east Germans and Russians back with you and each time have found reasons to put your skin at the shelter. You had free uniform, you were assured housing while we lived in barracks, you had access to food while we worked with bread, marmalade and coffee substitute (broad). At least, out of respect for the many, look at yourself in the mirror because the army has always advocated for the benefit of large flock was and is sheared, race and whoever was milking ciobanul.Credeţi palmas you that on a damn who it hurts is in power? For Palmas is important to lead a normal life, that because the heads have changed but the work remained. And finally a retired miner needs are higher than those of an infinitely large. Palmas is subject to far greater risks than a decrepit military wants to show us how good he is. At some decrepit gentlemen, let young people themselves. Many young people may be your sons, grandsons, and I ask them to assert barrier. I am almost 75 years, I did office work, I have a decent pension but I am not ashamed to use a trowel or tesla. Do something useful and will instead prove to us who have been put to work or silent bone fuck.

The oath

The oath
At Waterlo, Napoleon's officers were not taught until the emperor has released the oath. When officers Romanian Ceausescu betrayed him, as their gesture is called? Were hidden and we now require pension Baban nine decades after they beat the front step in front of the great helmsman. Why not ask for a pension from Ceausescu's death, knowing that the country had a reserve of $ 3 billion, enough money for the pensions of those senile basin. When they saw that the country goes down the drain instead of bone wax, which, however, has not reached my waist men had to show they are worthy and are conscious that these people belong. Army after the revolution was not to remove the weapons but it was enough to oppose the plunder of property created by us in 50 ani.Acolo needed will and their courage. To have put my foot down and not allow that Romania, a prosperous country to become a pariah. (dearece traducerea este automată, s-ar purtea să conţină unele erori)

miercuri, 2 martie 2011

Jurământul

La Waterlo, ofiţerii lui Napoleon nu s-au predat decât în momentul în care împăratul i-a dezlegat de jurământul depus. Când ofiţerii români l-au trădat pe Ceauşescu, cum se numeşte gestul lor? S-au ascuns şi acum ne cer nouă pensii babane după ce zeci de ani au bătut pas de front în faţa marelui cârmaci. De ce nu cer pensie de la Ceauşescu ştiind că la moartea lui ţara avea o rezervă de 3 miliarde de dolari, bani suficienţi pentru pensiile acelor băşinoşi senili. Când au văzut că ţara se duce de râpă în loc să-şi ceară ciolanul, care oricum, nu a ajuns la oameni de talia mea trebuia să arate că sunt demni şi că sunt conştienţi de faptul că aparţin acestui popor. Armata de după revoluţie nu trebuia să scoată armele dar era suficient ca să se opună jefuirii bunurilor create de noi în 50 de ani.Acolo era nevoie de voinţa şi curajul lor. Să fi pus piciorul în prag şi să nu permită ca România, dintr-o ţară prosperă să ajungă un paria.

Militarii

De ce au ieşit militarii în stradă? Habar nu am şi probabil nici ei. Spun că fiind militari duc o viaţă periculoasă. Probabil. Dar, după câte ştiu eu, viaţa minerului de la Lupeni este cu totul mai periculoasă decât a unui militar, în schimb se pare că retribuţia este cu totul alta. Ce fel de patriotism este la armata care ,merge după cum bate vântul? Asemenea orientări populează întreaga noastră istorie. Spun boşorogii că sunt mari specialişti, or fi. Dar oare ei nu au voie să lase loc liber pentru afirmare pentru tineri? Am stat de vorbă cu un ofiţer specialist în transmisiuni. La doi ani de la pensionare a spus că nu ar mai avea curajul să se întoarcă în armată deoarece evoluţia tehnicii este atât de rapidă încât nu poate ţine pasul. Un general de armată se dădea mare specialist în calculatoare dar în momentul în care aveam nevoie de o corectare a unui program, a dat bir cu fugiţii. În 1976 cream procedura de proiectare asistată de calculator. Azi, în acest domeniu sunt tufă de veneţia şi asta nu pentru că m-am senilizat, dar noutăţile vin atât de rapid încât multe elemente de informatică sunt învechite încă înainte de a fi lansate. În acest caz, pot spune că protestul militarilor nu este decât ultimul geamăt al unor neputincioşi, nu toţi, dar foarte mulţi.Domnilor boşorogi, nu numai voi aţi servit ţara, mai suntem şi noi cei care în anonimatul nostru am dat materiale pentru armament, am dat bani pentru educaţia voastră, pentru studii, pentru un trai decent al ofiţerilor în timp ce trupa îşi mânca sănătatea la hidroamelioraţii,pe şantiere, în minele de uraniu, în minele din Valea Jiului. Noi anonimii facem ca voi să fiţi ceeace sunteţi şi atunci când incompetenţa voastră dă greş tot noi plătim oalele sparte. Voi, marile grade, aţi făcut ca România să nu aibe credit în vest deoarece aţi mers spre răsărit cu nemţii şi v-aţi întors cu ruşii şi de fiecare dată aţi găsit argumente pentru a vă pune pielea la adăpost. Aţi avut uniforme gratuite, vi s-au asigurat locuinţe în timp ce noi locuiam în barăci, aţi avut acces la hrană în timp ce noi munceam cu pâine, marmeladă şi surogat de cafea (cicoare). Măcar, din respect pentru cei mulţi, priviţi-vă în oglindă deoarece armata a apărat întotdeauna folosul celor mari în timp de turma a fost şi este tunsă, rasă şi mulsă indiferent cine a fost ciobanul.Credeţi voi că pe pălmaş îl doare în cot cine este la putere? Pentru pălmaş este important să ducă un trai decent, asta deoarece şefii s-au schimbat dar munca a rămas. Şi, în definitiv nevoile unui pensionar miner sunt infinit mai mari decât ale unu general. Pălmaşul este supus unor riscuri mult mai mari decît un boşorog militar ce vrea să ne arate cât este el de util. La o parte domnilor boşorogi, lăsaţi tinerii să se afirme. Mulţi tineri pot fi fii voştri, nepoţi, şi voi le puneţi stavilă spre afirmare. Am aproape 75 de ani, am făcut muncă de birou, am o pensie decentă dar nu îmi este ruşine să folosesc mistria sau tesla. Faceţi şi voi ceva util în loc să ne demonstraţi cine aţi fost, puneţi osul la treabă sau tăceţi naibii din gură.

marți, 1 martie 2011

Ungurii

Şi de data asta ungurii (UDMR) au dovedit că îşi merită tot respectul. Noul lider a declarat că atât timp cât se respectă înţelegerea cu PDL ei vor merge până la capăt. Palma usturătoare care a primit-o opoziţia a răsunat peste lume. Vor proteste de stradă. Cu cine? Cu sindicatele ale căror lideri sunt putred de bogaţi, cu cei de la vamă care sunt puşi în situaţia de a justifica ceea ce au făcut, cu militarii pensionari care se simt ofensaţi deoarece sunt puşi în rând cu poporul. Iată armele ce le prezintă opoziţia. Cum îndrăzneşte PSD să arate cu degetul, să se prezinte ca mari gospodari din moment ce nu au fost în stare să păstreze zestrea primită de la Ceuşescu? Nişte demolatori se prezintă drept creatori de bunăstare. Ceea ce fac ei nu o pot defini: prostie, neruşinare, sau secretari de partid care erau atot şi care şi azi se comportă ca atare. Atât de corecţi sunt încât se aliază cu pleava pentru a crea impresia de mari politicieni. Mă bucură faptul că Pişta a dat mna cu Ion pentru a face ceva cu adevărat bun. În al doilea război mondial romnii a mers spre răsăîrit cu nemţii şi s-au întors cu ruşii; ungurii au mers cu nemţii până la capăt. Şi se mai miră cineva de credibili6tatea ce li se acordă ungurilor. Acum, ungurii, din nou, a câta oară, au dat dovadă de parolism.

duminică, 20 februarie 2011

Sindicate

Stau, ascult şi mă mir; lideri de sindicat extrem de bogaţi, oameni de afaceri se dau de ceasul morţii să apere interesele salariaţilor, şi să vezi minune mare, aici nu este conflict de interese. Poate cineva să-mi explice ce face un lider de sindicat când se impune să lupte pentru interesele muncitorilor împotriva intereselor patronilor. Într-o primărie lucrau secretarul angajat de ani mulţi şi primarul ales recent. Primarul a fost suspendat din motive de conflict de interese. Bogdan Hosu şi alţii ca el patroni extrem de bogaţi şi lideri de sindicat, vezi Doamne, aici nu este conflict dce interese. OARE?

vineri, 18 februarie 2011

Şomer

La urma urmei, care este rostul nostru de oameni cu ruşine de oameni, frică de Dumnezeu şi trăind în respectul legilor? Am rămas perplex când am aflat mărimea alocaţiilor pentru un deţinut, când am aflat că această alocaţie este de 5 ori mai mare decât ajutorul de şomaj. Mai are rost oare să fii cinstit atâta timp când grija statului se îndreaptă mai mult către nivelul de trai al deţinuţilor şi spre protecţia câinilor vagabonzi? Nu cumva s-a întors lumea cu susul în jos? Nu cumva, de cele mai multe ori, dezgustul pentru o astfel de râduială, te face să devii şi tu un infractor? Nu cumva o astfel de societate se pune în slujba celor răi iar oamenii cinstiţi devin sclavii injustiţiei şi al infractorilor? Şi în fond şi la urma urmei ce sunt acei parlamentari care creează astfel de legi, legi în folosul celor care se cred supraoameni? oluţia pe care cred eu că ar fi bine să se aplicea ar fi aceea că infractorii, în loc să fie pensionarii societăţii, să-şi câştige traiul prin muncă. Pentru cei apţi de muncă, acei care refuză munca, să se asigure un mediu de recluziune încât să le piară pofta de am mai recidiva. Ni se arată la TV cum în închisorile americane trăiesc nişte hojmalăi capabili să ucidă boul cu pumnul. Am observat că într-o anumită ţarăm europeană recidiva este practic nulă. Motivul? Se pare că cei care ies din închisoare pentru a doua oră, se pare că aceştia mor prea curând pentru a ajunge să recidiveze? Oare ce ar fi? Se pare că în Suedia, violatorii au de ales între închisoare sau castrare.După cât am aflat, în Suedia, pe prim plan este fericirea omului cinstit, corect. La noi, de multe ori ai impresia că justiţia este pusă în slujba infractorilor. O fi? Poate nu. Mai ştiu eu?

vineri, 11 februarie 2011

Ruşine

Mă puse naiba să citesc şi eu lista ruşinii şi am constatat că pe aceastză listă sunt trecuţi politicieni numai de la PD-L şi UDMR. Nu am văzut nici un vinovat de la celelalte partide. Păi bine fraţilor, când mireasa este în curul gol, ce vină are mirele? Ce poate pretinde PSD că poate face ceva pentru naţiune când a avut totul şi nu au fost în stare să păstreze? Pretind că au specialişti, ce fel de specialişti? Poate specialişti în demolări pentru că de construit nu au construit decât averi personale. Probabil doresc să demoleze şi actualul guvern pentru ca ceeace a început Boc să demoleze Ponta şi Crin. Nu ar fi rău să se uite în ograda altora care s-au dovedit ceva mai prudenţi. În vremea lui Iliescu se striga "nu ne vindem ţara". Este asdevărat, nu ne-o vindem, o dăm de gratis, ba mai mult, uneori plătim ca să ni se ia. Josnicia opoziţiei s-a dovedit când au refuzat cercetarea penală a unui deputat PD-L dovedind prin asta că corupţia nu are partid, are gaşcă. Când ştim că suntem ignoraţi peste hotare, şi ştim de ce, este o josnicie să te prefaci a fi un sfânt. Am mai citit şi eu pe ici pe colo câte ceva dar asemenea murdărie nu am găsit decât în istorie României dela moartea lui Decebal încoace.

duminică, 30 ianuarie 2011

Câinii

Câinii? O falsă problemă. Milioane de alte animale mor pentru a ne hrăni: vite, oi, cai, măgari şi mă rog multe altele, doar pentru câini s-a trezit cineva că trebuie protejaţi. Presupun că menţinerea acestei probleme are la bază un suport financiar pe care un oarecine să aibe de unde să-şi burduşească buzunarele. Cu ce este mai valoroasă viaţa unui câine decât viaţa unui cal, de exemplu. Trebuie să fie un motiv real pentru care se menţine interdicţia de a ucide câinii care ne fac atâtea probleme. Poate un cititor va găsi motive de a-mi răspunde. Se poate spune chiar că se poate presupune că viaţa unui câine este mai valoroasă chiar decât viaţa unui om din moment ce nu se tratează problema cu seriozitate.Când vom avea oare verticalitatea şi puterea de a fi demni în rezolvarea unei probleme care ar putea fi doar un exerciţiu de rutină?

marți, 25 ianuarie 2011

Circ

Circ pentru pâine asta a făcut parte dintre militarii pensionaţi. desigur, este posibil ca parte dintre ei să aibă dreptate, dar de la a face circ în mijlocul unei sărbători naţionale este totuşi mult şi depasrte. Ieri, la Iaşi, prreşedintrele Băsescu a mers acolo pentru a onora o sărbătoare de prim rang în istoria României. Şi ce să vezi, opoziţia şi parte dintre manifestanţi, în total dispreţ faţă de solemnitatea momentului, au început să huiduie de parcă nu ar fi avut alte ocazii. De când mă ştiu şi din câte ştiu, nicăieri în lume nu s-a mai adus oi asemenea jignire unui moment solemn. După ce Vadim şi-a pus poalele în cap care prin violenţă fizică şi de limbaj a demonstrat cât respect are faţă de legile statului şi faţă de demnitatea partidului pe care îl conduce, ieri, parte dintre manifestanţi au demonstrat cât respect au faţă de o mare sărbătoare a naţiunii. Se pare că nici ţiganii cei mai inculţi, ma josnici, nu şi-ar fi permis o asemenea jignire. Ce va spune lumea despre asemenea politicieni care pentru un os de ros şi-au permis să aducă o asemenea ofensă neamului? Dacă s-ar fi făcut aşa ceva în China, probabil s-ar fi repetat Piaţa Tien an men şi n-ar fi fost deloc prea violent. Şi ne mai mirăm de atitudinea Europei faţă de România şi al lui Sarkoji faţă de Băsescu.Acum, vezi Doamne, în opoziţie s-a descoperit marele talent de a conduce ţara. Ha, ha, ha... dar nimeni nu se întreabă cum a primit Iliescu ţara de la Ceauşescu şi cum a predat-o lui Băsescu. Socotiţi, măsuraţi apoi tăiaţi.

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Edecarul_3

Acum să mergem mai departe cu cealaltă ramură. La capătul satului din jos străjuit de drumul ce merge la Galda de Jos este un teren mai jos căruia i se spunea pe Rojină, acolo locuia o familie din neamul Dârleştilor. Acolo s-a născut o fată pe numele Maria care va intra mai târziu în neamul beceştilor. La mijlocul satului era o moară în proprietatea unuia numit Beciu. Unii spun că numele de beciu ar veni de la ungurescul becsulet ember adică om cinstit. Ei bine, acest Beciu nu avea urmaşi doar pe un nepot cu numele de Augustin dar i se spunea Gusti. Fata Maria, fiind din neam foarte spărac a fost luată de Beciu şi crescută spre a fi căsătorită cu Gusti. Povestea Maria că pe vremea când era mică, de vreo 8-ţ10 ani, iarna, era pusă să spargă ghiaţa pentru ca apa să vină la moară.Povestea despre frigul îndurat. Dar această familie era foarte zgârcită. Seara la masă, dacă Maria mai dorea o felie de mămăligă ţinea mâinile a rugăciune şi spunea: te rog să faci bine să.mi mai dai un pic de mămăligă. Anii au trecut şi la momentul potrivit Maria a fost căsătorită cu Gusti. Li s-a dat un petec de loc de 10 x 3 metri unde şi-au făcut o casă din pământ bătătorit. A venit primul război şi Gusti a plecat pe front iar Maria a rămas acasă cu doi copii Gusti şi Petru. Femeie tânără, frumoasă şi fără nici o resursă cu doi copii pe cap, Maria cade în păcat şi astfel când soţul a venit acasă a găsit-o pe Maria cu trei copii. Se născuse Ana. Gusti a fost dezgustat, i-a tras o bătaie soră cu moartea şi sa dus pe front şi dus a fost. Mai târziu, când Ana avea vreo 8 ani, împreună cu alţi copii se jucau în podul şurii la Beciu. A căzut din pod şi şi-a frânt şira spinării. Pe drept sau nu, becioaie a crezut că fata a mers n pod să fure ouă şi astfel a nceput s-o bată cu o bâtă pe fata căzută jos. Nu după mult timp Ana a murit.

miercuri, 19 ianuarie 2011

Slugi

Un bătrân spunea: cine îşi schimbă des stăpânul îi este dat să moară slugă. Noi, locuitor ai acestui pământ ce facem? Am început cu romanii lui traian pnă azi cu FMI ce am făcut? De la romani conducătorii noştri au fost gudurăii turcilor, apoi ând ai nemţilor când ai ruşilor. Până în 1877 duceau firmanul la poartă apoi la Moscova, în primul război mai ştie naiba ce a fost. În al doilea am mers spre răsărit cu nemţii apoi ne-am întors cu sovieticii. A venit revoluţia îi pupăm pe americani şi ne gudurăm la Strasbourg. Niciodată nu vom avea politicieni cu adevărat verticali. Să ne amintim de Brâncoveanu, Mihai Viteazu, A.I. Cuza, şi alţii. Apropo, cum se face că mult milostiva biserică nu l-a iertat nici azi pe cuza. oare nu a fost el pentru neam şi ţară? Se pare că suntem condamnaţi să adulăm nişte conducători care fug de la o poartă la alte spre a fi sprijiniţi să stoarcă poporul până la ultima picătură de sânge. Priviţi verticalitatea ungurilor care au fost alături de nemţi, credincioşi cuvântului dat, au mars atât spre răsărit cât şi spre apus, de la început până la sfârşit. Chiar şi imediat după război, sovieticii vorbeau admirativ despre corectitudinea ungurilor, în timp ce despre noi, nimeni nu a vorbit, niciodată, nu a vorbit admirativ. Ce poate fi mai elocvent decât atitudinea lui Sarkoji faţă de preşedintele nostru. Chiar dacă am avut sau avem politicieni de valoare,, înclinarea celorlalţi au marele talent de a ne distruge valorile sau orice tendinţă de a ricica ochii spre ceea ce se poate numi demnitate.

luni, 17 ianuarie 2011

Păsările

Păsări moarte, peşti morţi. Pentru asta am o ipoteză. Precum în apă de ce nu şi în aer se formează curenţi care au proprietăţi diferite faţă de mediu. Şi dacă în aceşti curenţi cu proprietăţi diferite se cuprind şii substanţe toxice, şi astfel în drumul lor aceşti curenţi sufocă fiinţele mai sensibile. Şi dacă curentul respectiv cuprinde elemente pe care nu le caută nimeni, cum ar fi dioxidul de carbon sau azotul, sau pur şi simplu un procent foarte mic de oxigen, presupun că sufocarea se poate produce fără nici un fel de preaviz sau să lase ceva urme.

luni, 10 ianuarie 2011

Senator?

Azi am văzut la TVR1 sinceritatea unui senator. Atunci când sunt prezentate imagin filmate la faţa locului şi transmise în direct, se poate oare întoarce adevărul? Şi totuşi Vadim arată că domnia sa poate ce vrea. Deşii caut să înţeleg ceea ce se întâmplă deoarece nu pot să înţeleg cum acest om a ajuns să ne reprezinte la Strassbourg. Încep să accept imaginea care ne este în afară. Iată de ce este necesar un Stalin. Un asemenea om trebuia plătit corespunzător fără nici un alt fel de judecată decât imaginile filmate şi transmise în direct. Cum poate fi atât de neruşinat, de josnic acest om ce se doreşte purtător de steag al dreptăţii? Dacă senatul nu ia nici o măsură voi ajunge la concluzia că ţiganiilor ar trebui să le fie ruşine să li se spună rromi vizavi de români.

miercuri, 5 ianuarie 2011

Vadim

Vizavi de atitudinea huliganică de ieri: domnule Vadim, cu cât ţipi mai tare cu atât mai lipsită de argumente este apărarea, iar atunci când nu mai sunt argumente crezi că ciomagul este un argument superior? Când faci ceea ce faci, cred că la graniţă ar trebui pusă stavilă pentru cei ca tine. Nici cei mai înrăiţi borfaşi din piaţa Pigalle nu m-au făcut să mă ruşinez că oameni ca tin ne reprezintă la Strassbourg.

luni, 3 ianuarie 2011

Edecarul_2

În partea de sus unde valea este practic sugrumată de dealuri aproape paralele, pe coasta nordică, pe o costişă ce pare doritoare să cuprindă între feţele sale, toate casele construite aici de către ciobanii coborâtori de la Piatra Craivii. Printre cei de aici a venit şi Căprian cu familia. Un flăcău pe nume Traian era cel mai năbădăios petrecăreţ cât încape. Jucăuş cât încape, punea paharul cu vin pe cap şi juca ponturi cu unele pasaje din căluşerul (căluşarul). Cu femeile nu prea le avea deşii era vânjos, voinic şi cu mult vinoîncoa. În una din dumineci, prietenul lui cunoscut ca Niculaie lui pocăitu, l-a invitat la Galda de jos la joc (la horă) să-i prezinte pe drăguţa lui, Ana. Rezultatul a fost că Ana s-a măritat cu Trăian. Ana era a lui Isidor Mihălţan. De la bun început, mama fetei, nu l-a agreat pe Trăian. Şi dreptate a avut. Traian era un om dur şi foarte viril. Supusă la nesfârşite şedinţe de sex şi cu mulţi copii pe cap trupul firav al femeii a cedat declanşnd o fibromatoză. Neînţelegănd ce era cu Ana a început s-o maltrateze drept urmare ea a trecut pe beţii. Şi uite aşa cu mulţi copii, cu hemoragii abundente şi bătăi crunte, Ana a ajuns la groapă. Ba nai mult, colac pesate pupăză, Traian împreună cu Niculaie lui pocăitu, Trtaian la Vinii şi Mitrofan al lui Iuliuţ au pus la cale asasinarea unui flăcău din sat, a lui Câca. În vremea când se construia biserica unită din Cricău, acolo Traian şi Nicullae au aşteptat victima şi au omorât-o. S-a ştiut imediat cine erau criminalii. Traian era cu Ana în câmp la prăşit porumb când au venit jandarmii să-l ia. A spus „ştiu pentru ce aţi venit”, şi sţa lăsat încătuşat. A făcut trei ani şi jumătate. Capul de acuzare a fost lovituri cauzate de moarte pe contradicţii politice. Din toată tevatura Mitrofan s-a ales cu o livadă mare cu pomi şi o moară, Niculaie cu o livadă şţi o casă, Traian la Vinii s-a ales cu un petec de pădure iar Traian lui Căprian s-a ales cu anii de puşcărie. Nu mult după venirea lui Traian din puşcărie şi Ana a murit. Interesant este că Trăian a mai avut şi o fată cu Ana pe care tot Ana o chema. Această copilă a murit de moarte violentă. În sat s-a ştiut că Ana s-a urcat pe scară în şură de unde a căzut cu tâmpla pe o oală. Din câte îmi amintesc povestea mi se parte mai mult o crimă făcută de Mircea, unul dintre băieţi. Ana avea vreo trei ani şi îi enerva pe băieţi că se ţinea tot timpul după ei. Interesantă este şi moartea lui Traian la Vinii, la bătrâneţe a fost invitat la o nuntă. Dimineaţa în drum spre casă, a intrat în albia unui pârâiaş unde voia să-şi răcorească faţa. A căzut în faţă cu nasul între două pietre, în o apă de două degete. Şi uite aşa a murit în locul unde a căzut ucisă acea vicatimă cu ani în urmă.
Trăian, răma cu cinci copii minori s-a căsătorit cu o femeie, divorţată şi mai tânără cu 20 de ani. De ce acest compromis? Doar bunul Dumnezeu ştie. Cert că având experienţa cu Ana, Traian, niciodată nu şi-a mai lovit soţia, Domiţia. Aceasta era din Ţelna. Ultimii doi copii a lui Ana erau Salviniu şi Maria pe care a numit-o Meri. Cu Domiţia, Traian a avut o fată pe nume Cornelia.

Edecarul_2

În partea de sus unde valea este practic sugrumată de dealuri aproape paralele, pe coasta nordică, pe o costişă ce pare doritoare să cuprindă între feţele sale, toate casele construite aici de către ciobanii coborâtori de la Piatra Craivii. Printre cei de aici a venit şi Căprian cu familia. Un flăcău pe nume Traian era cel mai năbădăios petrecăreţ cât încape. Jucăuş cât încape, punea paharul cu vin pe cap şi juca ponturi cu unele pasaje din căluşerul (căluşarul). Cu femeile nu prea le avea deşii era vânjos, voinic şi cu mult vinoîncoa. În una din dumineci, prietenul lui cunoscut ca Niculaie lui pocăitu, l-a invitat la Galda de jos la joc (la horă) să-i prezinte pe drăguţa lui, Ana. Rezultatul a fost că Ana s-a măritat cu Trăian. Ana era a lui Isidor Mihălţan. De la bun început, mama fetei, nu l-a agreat pe Trăian. Şi dreptate a avut. Traian era un om dur şi foarte viril. Supusă la nesfârşite şedinţe de sex şi cu mulţi copii pe cap trupul firav al femeii a cedat declanşnd o fibromatoză. Neînţelegănd ce era cu Ana a început s-o maltrateze drept urmare ea a trecut pe beţii. Şi uite aşa cu mulţi copii, cu hemoragii abundente şi bătăi crunte, Ana a ajuns la groapă. Ba nai mult, colac pesate pupăză, Traian împreună cu Niculaie lui pocăitu, Trtaian la Vinii şi Mitrofan al lui Iuliuţ au pus la cale asasinarea unui flăcău din sat, a lui Câca. În vremea când se construia biserica unită din Cricău, acolo Traian şi Nicullae au aşteptat victima şi au omorât-o. S-a ştiut imediat cine erau criminalii. Traian era cu Ana în câmp la prăşit porumb când au venit jandarmii să-l ia. A spus „ştiu pentru ce aţi venit”, şi sţa lăsat încătuşat. A făcut trei ani şi jumătate. Capul de acuzare a fost lovituri cauzate de moarte pe contradicţii politice. Din toată tevatura Mitrofan s-a ales cu o livadă mare cu pomi şi o moară, Niculaie cu o livadă şţi o casă, Traian la Vinii s-a ales cu un petec de pădure iar Traian lui Căprian s-a ales cu anii de puşcărie. Nu mult după venirea lui Traian din puşcărie şi Ana a murit. Interesant este că Trăian a mai avut şi o fată cu Ana pe care tot Ana o chema. Această copilă a murit de moarte violentă. În sat s-a ştiut că Ana s-a urcat pe scară în şură de unde a căzut cu tâmpla pe o oală. Din câte îmi amintesc povestea mi se parte mai mult o crimă făcută de Mircea, unul dintre băieţi. Ana avea vreo trei ani şi îi enerva pe băieţi că se ţinea tot timpul după ei. Interesantă este şi moartea lui Traian la Vinii, la bătrâneţe a fost invitat la o nuntă. Dimineaţa în drum spre casă, a intrat în albia unui pârâiaş unde voia să-şi răcorească faţa. A căzut în faţă cu nasul între două pietre, în o apă de două degete. Şi uite aşa a murit în locul unde a căzut ucisă acea vicatimă cu ani în urmă.
Trăian, răma cu cinci copii minori s-a căsătorit cu o femeie, divorţată şi mai tânără cu 20 de ani. De ce acest compromis? Doar bunul Dumnezeu ştie. Cert că având experienţa cu Ana, Traian, niciodată nu şi-a mai lovit soţia, Domiţăia. Aceasta era din Ţelna. Ultimii doi copii a lui Ana erau Salviniu şi Maria pe care a numit-o Meri. Cu Domiţia, Traian a avut o fată pe nume Cornelia.

duminică, 2 ianuarie 2011

Basarabia

Discuţia pe tema a cui este Basarabia nu este decât o mare cufureală aruncată în ochii proştilor pentru ca ciolonagii să se poată înfrupta. Munca nu are graniţe şi nici naţionalitate, peste tot turma este tunsă rasă şi mulsă. Asemeni, nici afacerile nu au graniţe. Fie pace sau război marii hămesiţi ai banului, îşi vor da mâna. Prin politica bine orientată bogătaşii sparg oalele iar pălmaşii le plătesc. Nu domnilor, nici în coate nu mă doare nici de Moldova, nici de Basarabia, sau mă rog de orice naţie; peste tot şi eu atît cât voi putea trebuie să muncim pentru ca o mână de şmecheri să se poată lua la întrecere în ce priveşte evficienţa exploatării turmei. Dacă apare o brambureală ei vor pleca acolo unde lor le vine bine iar pe noi ne vor închide în ţarcuri numite ţări şi sub beţia patriotismului ne vom scoate ochii unii la alţii. Are dreptate Voronin, Basarabia nu a fost niciodată a României dar nici a Rusiei sau a oricărui alt ocupant. Basarabia este un petec de pământ de la care, ce cu puterea, vor să-i culeagă roadele la un preţ de nimic dacă altfel nu se poate.