lai la

Mai citeam, zilele trecute, unele reproşuri referitor la faptul că aici se scriu, pe lângă ce le bune, şi multe tâmpenii. Ei, şi? Asta se aseamănă cu reproşul că la TV se transmit filme proaste şi programe idioate. Chichirezu este că cel care reproşează uită că are telecomanda şi libertatea de a viziona, sau nu, emisiuneaa respectivă. Aşa şi eu scriu aici ceea ce cred că este util fie pentru a ţine minte ceea ce scriu fie pentru a scuipa veninul din sufletul care de foarte multe ori se cumulează până peste poate. Când cineva, voit sau nu, aruncă o privire asupra rândurilor mele este în puterea lui de a citi, sau nu, aceste rânduri. De multe ori simt că această maşină este un confident care nu protestează la ceea ce scriu şi nici nu-mi batjocoreşte rândurile. Iar faptul că oricine poate citi rândurile mele nu mă deranjează deoarece viaţa mea se desfăşoară sincer, fără ascunzişuri ca într-o vitrină. Nu mă deranjează faptul că nu primesc comentarii, suntem o ţară democratică şi în lume fiecare face ceea ce crede că îi este de folos.