Echilibru.

Pentru ca unui om să i se desfăşoare viaţa într-un anume fel este nevoie ca între energia sufletului şi energia trupului sdă fie un anume echilibru. Când sufletul îţi este bolnav, toate medicamentele din lume nu ajută la energizarea trupului. Pe scurt, dacă vrei să vindeci trupul va trebui ca mai întâi să vindeci sufletul. Cicero spunea că nu poţi spune nimic despre viaţa unui om dacă nu-i cunoşti sfârşitul. Sunt la capătul vieţii şi caut a mă spovedi, a-mi descărca ce îmi apasă sufletul. Realizările vieţii mele au fost un rezultat al preocupărilor mele şi am avut a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru multe, dar acum la ziua sămădaşului constat că în viaţa mea nu am fost decât roata de rezervă, ma mai mult chiar, am fost piesa de uzură. Să explic, la unele utilaje la care oprirea fie şi pentru scurt timp, vor apare multe nerealizări destul de greu de suportat şi ca atare, în anumite locuri, sensibile, se crează module care se uzează mai repede dar şi care pot fi înlocuite foarte repede şi fără eforturi financiare consistente. Cam aşa am fost şi mai sunt încă. Am fost fata n casă care trebuie să răspundă la toate cerinţele; fata din casă tăcută, neştiută, care să nu facă nici umbră pe unde trece, trebuie doar să îndeplinească orice ordin, orice cerinţă a stăpânilor fără ca aceştia să simtă prezenţa ei. Am căutat în trecutul meu multe, şi multe care azi îmi confirmă sufletul mizer al celor care pe deasupra capului meu au profitat şi m-au terfelit, mi-au pus coarne şi m-au scuipat printre buzele care mimau un zâmbet dar nu era decât un rânjet de satisfacţie că încă odată "m-au dus". Blestemul întregii mele vieţi a fost şi este extrema naivitate de a nu face ceea ce însăşi Biblia ne cere "nu ajuta pe nimeni dacă nu te roagă de trei ori", pe de o parte iar atunci când viaţăa îţi pune în faţă o problemă "ascultă cu atenţie şi cercetează amănunţit". Eu luam de bun tot ce mi se spunea iar întrajutorarea o ofeream cu mult înainte ca însăşi beneficiarul să-i dea seama că are nevoie. Şi acum vine întrebarea: ce pot face eu când trupul se apropie de moarte, când sufletul îmi este atât de bolnav încât moartea, de multe ori, o consider ca fiind o binefacere?

Circ2

Nu prea le am cu ale politicii dar ca orice votant încerc să mă dumiresc. Cu asta a constituţiei modificate, este sau nu o problemă de interes comun? Sau cum şi asta cu ungurii, ci că se modifică ponderea etnică. Păi ce va face Covasna dacă de mâine se vor muta acolo zece milioane de români? Eu cred că ponderea etnică nu este un bun câştigat ci un rezultat al unui proces natural. Ştie cineva cu câtă sudoare se câştigă o pâine acol? Dacă pământul ar fi la fel de roditor sigur că acolo ponderea etnică ar fi alta, vezi Banatul. Romnii se tem că ungurii pun mâna pe putere deoarece sunt mai tenace şi mai disciplinaţi şi că au o prezenţă maiu bună la vot. Dar cine îi opreşte pe români să fie la fel, sau chiar mai buni? Practic am lucrat cu toate naţiile. Ungurul sau neamţul, dacă nu a putut să mă ajute s-a dat la o parte, în schimb popescu, întotdeauna mi-a pus crosa la patină. Locuiesc într-o comună din Băîrăgan. În orice moment când doresc să exprim o idee, imediat apare replica" ştiu, ştiu, aşa este", asta înainte de a spune o propoziţie. El ştie totul, dar de fapt habar nu are. În altă ordine de idei, sunt duşmani aprigi a oricărei de progres, asta fiind explicată cam aşa: asta nu se face la noi. Nici un conducător vertical nu va primi în mână frânele ţării; iar dacă totuşi va ajunge, va fi asasinat fizic sau politic. Cofetarul care a condus asaltul asupra Bastiliei, după ce şi-a făcut treaba s-a întors la covată. Soţia ministrtului de finanţe din timpul revoluţiei franceze, a fost spălătoreasă şi înainte, şi în timpul revoluiţiei. Am avut şi noi un Cuza, un Ceauşescu, un Antonescu şi mulţi alţii, cine îşi mai aminteşte de ceea ce au făcut ei, care a fost sfârşitul lor? Caracterul politicii românilor este reliefat cel mai bine de faptul real că suntem singurul popor din lume care a construit carul cu două proţapuri. Suntem blestemaţi să fim întotdeauna slugi. Cine îşi schimbă des stăpânul este destinat să moară slugă.Argumente??????

Pozitiv, negativ, sau...

Vine o vârstă la care nu mai ceri cuvântul în dezbateri, devii cuminte şi te mulţumeşti să-i asculţi pe alţii şi să rumegi vorbele celor din jurul tău.De obicei tema centrală a discuţiilor este în legătură cu ceea ce lipseşte. Nu se vorbeşte despre aer deoarece aerul este peste tot, nu se vorbeşte despre albastrul cerului, în schimb se dezbate până la amănunt, ceea ce lipseşte cu desăvârşire, de cele mai multe ori, se vorbeşte despre sex; asta fie că s-a format un grup de femei fie că s-a adunat un grup de bărbaţi, şi uneori nu mai contează dacă s-au coagulat fuste, pantaloni sau de toate. Şi cum am ajuns la vârsta meditaţiilor am început să rumeg ceea ce am auzit. O întrebare ce revine des în cadrul "dezbaterilor" este aceea că femeia este foarte uşor de păcălit, că este lipsită de minte, că este uşuratică. Tot ce se poate aşa că eu propun s-o luăm cu încetinelu. Culmea unei partide de sex este orgasmul. Nu am auzit bărbat care să fi făcut o partidă de sex şi să nu finalizzeze. La o partidă de sex, femeia chiar dacă a obţinut orgasmul, vrea-nu vrea, stă până termină şi domnia sa partenerul. În schimb, cum masculul nu numai că nu este priceput, de cele mai multe ori, dar mai are şi marele talent de a obţine o ejaculare precoce. Şi în asemenea caz, cam ce simte partenera când este lăsată baltă, uneori chiar înainte de a începe. Şi ca atare, putem deduce cam de câte ratări are parte o femeie până poate spune că a opbţinut un orgasm complet, cam câţi parteneri trebuie să încerce până să poată spune că a făcut şi ea o partidă de sex? Asta pe de o parte. Dar pe de altă parte nu părea se simte un bărbat când partenera, chiar dacă îl iubeşte la nebunie, totuşi uneori sare peste cal pentru o partidă nebună de sex. De obicei infidelitatea are loc atunci când ea simte nevoia şi tu eşti dus aiurea la muncă, la crâşmă sau altundeva aiurea, şi atunci apare EL, nu contează cine dar să-i facă treaba temeinic. Am cunoscut o familie de tineri care, practic, mergeau împreună şi să bea apă.Unde nu este obiectul ispitei nici ispita nu poate avea loc. Indiferent de ceea ce se întâmplă, important este ca domnul cur să n-o ia înaintea capului, să nu fii bănuitor şi să nu pui prea multe întrebări. Şi nu trebuie uitat, îân tinereţe rănile se vindecă uşor dar la bătrâneţe cicatricele dor al dracului de rău. Pentru fiecare meserie trebuie să fii dotat.

Ţinutul secuiesc.

Mult scandal cu secuii. Musai să aibă ţinutul lor. este adevărat că un asemenea ţinut elitist le-ar conveni de minune unora de etnie sau nu. Indiferent cum s-ar numi un astfel de ţinut Ion, Hanţ şi cu Pişta, totuşi, ei vor merge la sapă. Traiul bun tot pentru cei cu bani, va fi. Cei cu bani nu cunosc graniţe nici etnie. Problema cu ţinutul ar fi putut fi rezolvată de la bun început şi fără atâta tevadură. dacă din start s-ar fi spus că România nu are etnii ci doar cetăţeni, azi ţinutul secuiesc solicitat, ar fi fost real, doar poate cu alt nume, dar ar fi fost realizat. Dar făloşagul ciolonagiilor de etnie maghiară nu puteau accepta ca Şoni să se numească Sandu iar ţinutul secuiesc să se fi numit Rozica. Se pare că pentru mulţi dintre ei a flutura steagul este mai important decât a gândi pe termen lung şi a realiza fizic. Personal nu m-aş opune creerii ţinutului secuiesc, dar sunt destui care ar turba de furie. Am muncit cu unguri, am fost colegi de muncă, am avut motor de tăiat lemne, am tăiat lemne de foc şi am doborât copaci în 23 de sate; am cunoscut fel şi fel de oameni şi pot spune că dintre toţi cei cunoscuţi de mine, au fost moţii şi ungurii. Presupunând că se va realiza delimitarea ţinutului secuiesc mulţi dintre tembelii politici de la Bucureşti ar turba. Cu seriozitatea în muncă şi cu disciplina lor, ungurii şi românii, locuitori ai acestui ţinut s-ar dezvolta surprinzător de repede iar ceilalţi din jur ar avea termeni de comparaţie. Încă odată Bucureştiul va vedea că nu acolo răsare soarele ci eventual se elaborează metode de a duce o ţară la ruină. Soarele răsare acolo unde se munceşte cu seriozitate şi respect. Cum arăta ţara când a murit Ceauşescu şi cum arată azi, asta o ştim noi cei care am trăit acele vremuri şi am cunoscut oameni şi neoameni. Cum se munceşte în ţara mamă şi cum se munceşte în Harghita. Nu o spun eu, s-o spună cei care au fost în staţiunile din Harghita şi Covasna, sau au fost trataţi în spitalele din Târgu Mureş. Aici e spaima domnilor. Ungurii sunt mult mai muncitori, ma dedicaţi progresului şi au competenţa gândirii pe termen lung în timp ce ai noştri trăiesc pe principiul "acum şi aici indiferent de preţ".

Drepturi 2

Mai zilele trecute se făcea mare caz asupra faptului, dacă primarii să fie aleşi din două scrutinuri sau numai unul. personal nu simt nici o durere în cot viza i de această problemă dar două afirmaţii m-au făcut să fiu oarecum atent. Una, de la primarul cunoscut de mine care, la întrebarea mesa "cum se face că la primărie a apărut un post de specialist în a nu face nimic". Răspunsul a fost că acest post a fost creat ca recompensă celui care a ajutat la întrunirea majorităţii. Aha, vasăzicăăsta era miştoticul. Candidezi deşi mergi la sigur că vei pierde, dar acel minim de voturi îl vinzi celui care poate oferi ceva. Dacă se merge la un singur scrutin, cioaca nu mai ţine. Apoi, un altcineva spunea că în multe cazuri ungurii vor avea de câştigat deoarece sunt mai disciplinaţi şi ca atare prezenţa la vot va fi mai bună. Apoi, monscher, cine te obligă să ai şi tu un electorat cu mai multă disciplină? Nu cumva electoratul de limbă română, prin comoditatea sa, sprijină electoratul maghiar pentru promovarea aleşilor de etnie maghiară? dacă este aşa, la ce bun să ne mai lamentăm sau poate chiar şi electoratul român este conştient de faptul că aleşii maghiari sunt mai eficienţi. De o fi una de o fi alta cui foloseşte părerea mea din moment ce noi, românii, întotdeauna am stat cu curul în două luntre, ne-am dispreţuit valorile intelectuale şi ne-am vândut patrioţii. Apoi, noţiunea de teritoriu naţional îşi cam pierde sensul din moment ce graniţele vor dispărea, individul merge acolo unde speră să-i fie mai bine iar aleşii nu fac ce vor deoarece vor gospodări doar petecul unde îşi au locul. Apoi, în multe cazuri cei din diaspora au avut de suferit, şi poate mai au, pentru faptul că mulţi din consaguinii noştri au cam luat-o pe arătură. Apoi mai este şi unicameralul, mulţi vor pierde ciolanul, aşa că o prelungire a stării actuale este de bun venit. Apoi, mai este şi valoarea votului mulţimii, valoare care este preluată sau nu după bunul plac al celor de la microfon. Vrei ceva? Faci un referendum. Dacă iese bine, bine, dacă nu iese cineva anulează referendumul doar aşa să facă lumii în ciudă. Dacă referendumul îmi ia ciolanul, nu este bun, facem altul.