Referitor la rerlaţiile dintre bărbat şi femeie, sunt multe lucruri pe care nu prea le pricep. Un prim exemplu. Un bărbat oarecare invită la oi cină o femeie. Au ieşit în oraş, la un restaurant, au mâncat, au băut, au dansat. Mă rog, s-au simţit minunat şi în focul privirilor se citeşte o oarecare dorinţă. Îmbrăţişaţi ajung acasă la el sau la ea. Se dezbracă, se aşează în pat, mă rog nu pentru a spune poveştgi. Când totul pare să fie OK, doamna nu mai vrea, spune că nu mai are chef. El, cu ouăle ca piatra, ce ar trebui să facă? Excitat la culme, ce ar trebui să spună? Pardon, am crezut că am venit să culegem ghiocei? Când a primit oferta de cină, când a acceptat drumul la un loc discret, când s-a dezbrăcat şi s-a aşezat în pat, ea nu a acceptat un anume curs al evenimentelor şi că se poate ajunge când cursul faptelor nu mai poate fi controlat? În asemenea caz se pune întrebarea: oare femeia are dreptul să se oprească oricând? Sau există momente când ar trebui să renunţe la acest drept. Sau, o masochistă care nu cedează la sex fără să fie violată. Asta ce trebuie să facă? Cum să procedeze bărbatul? Pe fruntea ei nu scrie masochistă dar trece prin toate fazele, liberă şi ne obligată, dar are nevoie de cineva care să aibă puterea de a trece peste acel prag. Şi astfel, pentru rezolvarea acestei probleme sunt necesare câteva ghionturi, sau ce altceva? Apoi sunt sadicele. Acestea musai să te batjocorească, să te insulte, să te facă preş. Dacă accepţi statutul de preş te bucuri de nurii ei dar şi de un dispreţă total. Sau, cunoşti o virgină de o seamă cu tine. Tu doreşti o mireasă pură, foarte bine deoarece o mireasă pură este o aureolă de fericire. Dar între timp domnişoare io plezneşte cu un şmecher. Apoi se întoarce la încornorat, îşi cere iertare şi promite că va fi o soţie credincioasă. Oare? Şi priveşte la pocăita care după nuntă o ia şi mai în forţă. Motivaţie? Am presupus că şi tu o faci cu Leana... Şi povestea este lungă, de aici încolo. O scurtez. Este bine atunci când ambii acceptă că femeia este făcută pentru dragoste, că trebuie să convingă bărbatul că pentru el, ea este idealul. Bărbatul, prin construcţia sa este poligam şi pentru luptă. Dar va trebui să înţealeagă, să accepte că indiferent de momeli, familia este pe prim plan apoi soţia, şi nimic altceva. Nu am avut niciodată amantă deoarece, candidatelor le spuneam "cel mult alături de soţia mea niciodată înaintea ei". Vai de bărbatul la soţia căruia nu jinduieşte nimeni. Apoi mai este de recunoscut că o femeie vrednică, chiar dacă nu străluceşte prin frumuseţe, trebuie să facă faţă multor presiuni şi momeli. Tot ce se poate dar să nu fluture "steagul". Ar mai multe de spus. Poate mai revin.