Demnitate

Tot privind la ceea ce fac politicienii noştri mi-a venit în minte ceea ce s-a întâmplat cu unul dintre domnitorii Moldovei. Acest domnitor se aştepta ca turcii să vină peste el, aşa că a angajat o armată de cazaci pentru a-l sprijini. Cazacii au ajuns seara pe o ploaie mocănească. Ei bine, boierii moldoveni, în calitate de gazde şi-au aşteptat oaspeţii cu foame şi frig. Nu tu fân la cai, nu tu hrană pentru cei care trebuiau ca a doua zi să moară apărând Moldova, aşa că a doua zi dis de dimineaţă cazacii au plecat şi şi-au văzut de ale lor. Şi uite aşa s-au dus dracului toate, domnul şi-a pierdut capul, boierii s-au ploconit iar turma a plătit oalele sparte. Nu mă miră deloc comportamentul politicienilor de azi. Este un blestem pentru poporul român să suporte toate nemerniciile politicienilor. Obiceiul este vechi. Biserica l-a afurisit pe Cuza pentru reformele lui, se pare că n ici azi nu l-a iertat. Să nu uităm comportamentul nostru în primul război mondial. În al doilea am mers spre răsărit cu nemţii şi ne-am întors cu ruşii. În 1989 eram o mare putere economică în Europa, azi suntem cerşetorii şi gunoiul lor, suntem groapa în care vestul aruncă tot ce este mai rău. Privind în jurul meu nu mă mai miră niumic, nu mă mai miră faptul că lumea se uită la noi ca la o vacă râioasă de la care,. cine ştie, dacă se mai poate mulge un strop de lapte. Se pare că în afara erpocii Ceauşescu, niciodată nu am fost un popor a cărui demnitate s-o apere cineva. Toţi oamenii puterii au provocat haos în scopul de a ajunge cât mai repede la ciolan. Ceauşescu era plimbat cu caleaşca regală, azi preşedintele, la Strassbourg, se plimbă ca un hăbăuc nebăgat în seamă de nimeni. Înainte de 1989 eram cunoscuţi în lume ca nişte competitori de performanţă, azi....mai este nevoie să mai spun ceva??????? Singurul lucru ce pot să spun despre noi este ceea ce se vehiculează n lume: "România este o ţară minunată, păcat că este locuită de romni". Cred că suntem un poporblestemat să cerşim în genunchi un trai de slugă nn timp ce sudoarea poporului se pierde în van sau ncorporată în averi ce nu vor fi folosite de cei mulţi.