Căile Domnului

Am stat, şi am încercat, de multe ori, să înţeleg acele cuvinte care spun că "necunoscute sunt căile Domnului". Şi uite aşa am ajuns să le caut în viaţă. Am găsit totuşi ceva. Când au venit comuniştii la putere, putere nouă cerea armată nouă şi astfel au fost chemaţi sub arme fii ai poporului, cu origine sănătoasă. Şi astfel, instruiţi au fost timp de trei ani, fiii poporului cu un pachet de "militar" zilnic şi 7,50 pe lună. Dar tinerii care nu aveau origine sănătoasă erau duşi la muncă "forţată" cu o hrană, pot spune decentă şi cu o retribuţie cu un minim de 300 şi până la 1500 lei pe lună pentru cei care lucrau în minele de uraniu.
Trecut-au anii şi azi, acei persecutaţi, azi sunt pensionari şi, în baza unor legi speciale, mai iau şi câte ceva sporuri la pensie.
Cu învăţământul tot cam aşa s-a petrecut. Pentru fiii poporului s-au făcut şcoli profesionale şi apoi "tineret mândria ţării pe şantiere să construim o ţară nouă". Fiii şcoliţilor s-au şcolit şi ei. La început se mai făcea oarecare treabă cu un steag şi trei lozinci, dar mai apoi au văzut comuniştii pentru a construi socialismul mai este nevoie şi de tehnicieni bine pregătiţi, şi astfel, fiii foştilor îndruma poporul să pună osul la muncă pentru construirea socialismului.
Trecut-au anii. Trecut-a şi comunismul, şi cine credeţi că deţine puterea? TOT EI.
Şi ca atare: LA VREMURI NOI, TOT EI ŞI AI LOR.