Rmania penala?

Suntem o ţară penală?
Aşa pare dacă citeşti inepţiile unor rataţi şi ale unor inadaptaţi. Suntem aşa, suntem pe dincolo, suntem ce poate fi mai rău. Pe toate lungimile de undă urlă că suntem o ţară de nimic. Dar tu care insulţi această naţie din ce neam te tragi? Ieşi pe blog şi spui că suntem nişte nimeni. Da tu poţi accepta ideea că te-ai născut dintr-o mamă curvă şi un tată hoţ? Cum poţi afirma că tu eşti un geniu de inteligenţă şi un morman de puritate când sămânţa din care te tragi, afirmi că este un gunoi? Cum acceptă această idee milioanele de români realizaţi peste hotare? Acceptă ei ideea că sunt urmaşii unor gunoaie?
Încerc să explic. Oamenii cu adevărat realizaţi, sau nu, dar demni, cu verticalitate, recunosc realitatea de fapt dar nu ies în stradă să-şi pună poalele în cap. Stau modeşti în banca lor. Îşi văd de treburi iar când văd câteodată lăturile aruncate de nişte rataţi, scuipă a scârbă şi lehamite. Nu ai ce face. Când gunoaiele ies să dea spectacol, va trebui să întorci capul, deoarece demnitatea nu te lasă să dai cu bolovani. Îşi poate închipui cineva că poate deveni o valoare respectabilă aruncând invective la adresa ascendenţilor săi? Da, suntem aşa cum suntem cu toate păcatele noastre, poate avem asta în sânge şi de ulte ori ratăm ocazii bune pentru a ieşi la lumină cu valori autentice. Şi ori de câte ori încercăm ceva bun, vine cât un nimeni să ne arate cu degetul ca pe nişte munţi de necinste şi de imbecilitate.
Tu, care arunci cu lături asupra neamului, te-ai născut oare într-o lume pură? Aşa arată sufletul tău, plin de lături şi scârboşenii? Nu ai cuvinte de laudă la neamul mamei tale? Tu nu ai un gest de tandreţe pentru fraţii şi surorile tale? Nu găseşti cuvinte de laudă la adresa celor care au adus culturii şi civilizaţiei mondiale, perle de creaţie? În sufletul tău nu este un loc de respect pentru gloria neamului tău: pentru Mihai Viteazu, pentru Ştefan cel Mare, pentru Brâncuşi, Saligny, Coandă, Eminescu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ducadam, şi mulţi, mulţi alţii? Ce aveţi cu aceste valori umane de le condamnaţi la grămadă cu alţii care vă seamănă.
Aţi uitat că românul face partea din neamul cel mai ospitalier? Aţi uitat cum în statul cel mai democrat, un om împuşcat moare sub ochii indiferenţi ai cumpărătorilor? Ce sălbăticie poate fi mai crasă decât indifereţa la suferinţa neamului tău? Acolo unde civilizaţia înfloreşte şi voi nişte linge blige vă simţiţi teribil, nu îţi saluţi vecinul, şi dacă îl întrebi ce mai face îţi răspunde că ce te interesează? Unde se mai spune că dacă un gospodar te invită în curte poţi fi sigur că te invită şi la masă? O civilizaţie fără omenie este o poleială. Să nu poţi merge neinvitat în casa tatălui tău, aia este omenie? Te poţi simţi bine când fratele tău în loc să te invite în casă la o ţuică de prună, te invită la restaurant, deoarece nu vrea să-i intri în casă? Ce poate fi în sufletul tău dacă nu ai pic de omenie? Răspund: un astfel de suflet este beton şi sticlă, rece şi indiferent. De aceea mă simt bine aici şi spun: DOAMNE BINECUVÂNTEAZĂ ROMÂNIA AŞA CUM ESTE şi dacă se poate alungă din calea noastră pe cei care ne împiedică să intrăm în rândul lumii. ZB