Nenorocitii

NENOROCITII?
Cineva se întreba de ce suntem un popor de nenorociţi. Voi încerca să scriu aici câteva ipoteze. Nu am pretenţii de a emite judecăţi de valoare, aşa că nu văd motive pentru care cineva simte imboldul de a mă înjura sau de a mă combate. Nu scriu nici scenarii SF; voi încerca să arăt că de fapt nu suntem un popor de nenorociţi sau de retardaţi. Şi cum nu prea mă pricep la discursuri, voi descrie câteva fapte, aşa cum au ajuns la mine, din negura istoriei.
În general, este ştiut că istoria reţine şi interpretează, mai precis deformează faptele după cum impune politica momentului. Să luăm un exemplu cunoscut şi arhicunoscut, papara de la Turtucaia. Am fost isteţi, am trecut Dunărea şi am luat papara. Manuaele şcolare, citite de mine, nu pomenesc nimic despre acest fapt. Şi totuşi, un cineva, pezent la faţa locului povesteşte cum soldaţii români împinşi spre apele Dunării încercau să treacă în înot; iar soldaţii bulgari îi vânau, trăgeau la ţintă. Nu am citit nicăieri despre ceea ce căutau soldaţii români peste Dunăre şi nici despre papara mâncată. Apoi, un alt fapt istoric, la Călugăreni, Mihai Viteazu îi bate pe turci dar o ia la sănătoasa. Pot aminti aici şi războiul din 101-102 când romanii îi trag o bătută lui Decebal dar îl ajută să construiască cetăţi pe malul stâng al Dunării. Aparent un act favorabil lui Decebal, de fapt, popoarele migratoare, pentru a trece Dunărea se loveau de cetăţile de pe malul stâng; un scut de apărare al imperiului pus în braţele vecinului.
Mai târziu vin turcii. Ei vor o raia turcească la nord de Dunăre. Bine, dar pentru administrarea acestei raiale era nevoie administratori turci, care cerea multă cheltuială şi orice conflict între administratori şi localnici devenea un conflict interetnic. Dar, un isteţ merge la poartă şi îl convinge pe sultan că este mai economic să rămână lucrurile aşa cum sunt, şi în schimb va avea liniştea necesară başca economiile cu administraţia, iar românii nu aveau ce căuta la sublima poartă deoarece erau conduşi de boieri neaoşi munteni, probabil croiţi pe malul Bosforului. Şi uite aşa, Muntenia devine un scut pentru europeni şi o sursă de câştig pentru turci.
Mai vine şi a doua mare răfuială. Cedăm Bsarabia şi Bucovina fără a se trege un singur foc de armă, în schimb devenim eroii care am trecut Nistru şi am făcut o mică plimbare până la cotul Donului de unde ne-am întors cu partea dorsală făcută ferfeniţă. Ce om fi căutat noi acolo? Habar nu am. Dar istoria scrisă de comunişti o consideră ca fiind un atac asupra URSS, apoi cei de azi spun că a fost un act de eroism.
Istoria este plină de concluzii ce se contrazic de la o perioadă la alta, depinde de cine are în mână cârma.
Şi uite aşa, de la o interpretare la alta, străinii ridică nedumeriţi din umeri şi spu despre româmi că sunt nişte excroci, nişte porci pentru care nu merită să sacrifici un scuipat.
Şi cea mai mare imbecilitate ce se flutură în jurul oricărui eveniment ce atrage atenţia masmediei este: AŞA ESTE ÎN ROMÂNIA. Nu că un anume primar, ajuns nu se ştie cum, pe acel scaun este un imbecil, nu că un poliţist beat face o trăznaie, nu că la o şcoală un profesor face unele năzbâtii, nici vorbă, tot poporul român este aşa, aşa este toată România. Peste tot în lume sunt accidente de circulaţie, doar la noi este catastrofal. Peste tot în lume sunt criminali, doar ai noştri fac specia de ruşine. Orice eveniment banal petrecut în lume, care aproape că trece neobservat, la noi capătă dimensiuni ciclopice. Aici este rădăcina răului, în modul de a interpreta faptele. În istorie, dacă am pierdut un război, l-am pierdut că forţele duşmane au fost mai puternice; dacă s-a prăbuşit un pod a fost pentrucă cineva a neglijat o reparaţie. Şi astfel şirul argumentelor ar putea continua. Nu românii sunt retardaţi, nu românii sunt criminali şi hoţi, nu românii sunt cei mai mari trădători de neam, nu domnilor. Principalul vinovat este acel tembel care în loc să spună că vinovat este un ins care nu-şi face datoria după lege spune că aşa este în România. Greşit domnilor, aşa este peste tot în lume doar noi punem faptele unui ratat pe seama unui popor. Cred că forma cea mai potrivită este să spunem: DOAMNE BINECUVNTEAZĂ ROMÂNIA AŞA CUM ESTE şi dacă se poate, Doamne, mai dă la o parte din drumul mostru pe cei ce ne împiedică să intrăm în rândul lumii.