duminică, 31 octombrie 2010

Scoala

Personal cred, cred că reforma învăţământului trebuie să înceapă cu educarea părinţilor. Lipsa de respect a elevilor faţă de cadrele didactice este deosebit de nocivă. Apoi ar fi necesar ca acei ce transmit ştiinţa spe copii să fie mai demni iar dacă nu le place meseria nu au decât să se orienteze spre alte meserii. Se impune ca o necesitatea conceptul de lucru bine făcut. Indiferent dacă îţi place sau nu ceea ce faci atât timp cât eşti acolo, să faci temeinic ceea ce ţi se cere şi pentru care eşti plătit. Elevul mai trebuie să ştie că şcoala este un mijloc de a câştiga pâinea cea de toate zilele, nu înveţi n u meriţi să mănânci. Azi elevii merg la şcoală când vor, fac ce vor iar profesorii le dau note de trecere doar pentru a-şi menţine postul. Un părinte conştient de valoarea instruirii odraslei îşi vinde cămaşa pentru această instruire. Dinh păcate, azi, mulţi părinţi iau alocaţiile şi le dau pe butură. Ar fiu multe de spus, dar cred că cea mai bună metodă de a educa atât copii cât şi părinţii este aceea de a impune ca fiecare părinte să citească "Visul despre Troia" Să li se impună copiilor ideea că numai instruirea te poate ajuta să ai succes fie şi numai la prăşitul culturilor agricole sau la mulsul caprelor. Cel mai bun exemplu de dezastrul la care se poate ajunge prin lipsa de cultură este distrugerea viitorului unei naţăiuni când în 1989 hoţii şi oportuniştii, în numele democraţiei, au pus mâna pe putere iar la vot au mers oamenii au mers la vot ca o turmă şi au votat pentru un litru de ulei şi 1 kg de făină. Acolo unde poporul pune preţ pe cultură alta este viaţa, vezi Polonia, Ungaria, Cehia şi ceea ce este mai pregnant Germania.